Apariția fastuoasă a lui Xi Jinping , flancat de liderii altor două puteri nucleare, Rusia și Coreea de Nord, în timp ce rachete balistice intercontinentale defilau prin mulțimea care flutura steaguri în Piața Tiananmen, a marcat o nouă etapă în redesenarea ordinii internaționale.
Cele trei țări sunt însă departe de a forma o analiză politică și militară care să se impună în spațiul eurasiatic, cea mai bogată și mai populată regiune a lumii, se arată într-o analiză Wall Street Journal.
Un aspect important remarcat de analiști este prudența Chinei în privința colaborării cu Rusia și Coreea de Nord. Beijingul are o viziune diferită față de Occident în privința conceptului de „aliat”, spune președintele departamentului de relații internaționale al Universității Tsinghua, Tang Xiaoyang, subliniind că Beijingul nu a mai purtat un război de peste patru decenii. „Ceea ce dorește China este stabilitatea la granițele sale”, adaugă el.
Cu toate acestea, diferența dintre aspirațiile Beijingului și cele ale partenerilor săi din axă se reduce în mod evident, spun diplomații occidentali și observatorii Chinei. Cât de repede și în ce măsură pot fi depășite aceste contradicții va determina configurația sistemului internațional, care se conturează după ce președintele american, Donald Trump, a răsturnat rețeaua de alianțe a Washingtonului în Asia și Europa.
„China devine din ce în ce mai puțin discretă în ceea ce privește percepția sa ca parte a așa-numitei Axe revizioniste. Împinsă de intensificarea concurenței cu SUA, China vrea să arate că, spre deosebire de alienarea aliaților de către America, ea este mai capabilă să-și unească prietenii în jurul său”, a declarat Tong Zhao, cercetător senior la think tank-ul Carnegie China.
Xi și „inițiativa de guvernanță globală” și contextul favorabil
Parada de miercuri de la Beijing, care a prezentat puterea militară în expansiune a Chinei și încrederea sa crescândă în capacitatea de a câștiga un război convențional împotriva SUA, a urmat unui summit regional în orașul Tianjin, la care a participat și prim-ministrul indian Narendra Modi. Xi a folosit summitul pentru a propune un plan vag, dar ambițios, pentru o nouă „inițiativă de guvernanță globală” care ar crea o ordine internațională mai „justă și echitabilă” – o ordine care nu mai este dominată de SUA.
Opinia tot mai consolidată la Beijing este că disensiunile dintre principalele democrații ale lumii au oferit Chinei o șansă unică, făcând mai puțin necesar ca Beijingul să se îngrijoreze cu privire la consecințele diplomatice ale apropierii de paria precum Rusia și Coreea de Nord.
„China și Rusia au o înțelegere comună foarte puternică cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze noua ordine internațională. Considerăm că hegemonia americană se apropie de sfârșit – aceasta este o realitate obiectivă, care se întâmplă indiferent dacă o recunoaștem sau nu”, a declarat Wang Dong, profesor la Facultatea de Studii Internaționale a Universității Peking din Beijing. „Ambele părți – Rusia și China – consideră că relația lor are o importanță strategică, și nu doar din cauza creșterii animozității venite din partea Washingtonului”, mai spune el.
Limitele clare ale acestei legături rămân, atrage atenția Xinbo Wu, decanul Institutului de Studii Internaționale al Universității Fudan din Shanghai. „Nici Rusia, nici China nu doresc să se implice într-un conflict major în care este implicată cealaltă parte. Dacă am avea un conflict major cu SUA pe tema Taiwanului, nu cred că Rusia ne-ar veni în ajutor. Suntem buni prieteni, buni parteneri, dar asta este tot. Nu vom deveni niciodată aliați”, apreciază el.
Războiul a schimbat dinamica relației
Oficialii chinezi subliniază că Beijingul nu trimite arme reale Rusiei, nu recunoaște pretențiile Rusiei asupra teritoriului ucrainean și nu aprobă participarea Coreei de Nord la conflict.
Cu toate acestea, imaginile cu Xi în tunica sa în stil Mao, aplecat spre liderul nord-coreean Kim Jong Un sau președintele rus Vladimir Putin, în timp ce unele dintre cele mai mortale arme din lume defilau la Beijing, subminează aceste asigurări.
„Prezența lui Kim a transmis mesajul că China susține cu adevărat războiul lui Putin și al Rusiei în Ucraina. Asta înseamnă că faptul că Kim a trimis trupe să lupte împotriva Ucrainei nu a cauzat Chinei niciun disconfort serios”, a declarat Steve Tsang, directorul Institutului SOAS China din Londra. „Invitarea lui Kim a fost ca un gest obscen adresat Occidentului democratic, spunând că ceea ce voi definiți ca inacceptabil nu este ceva de care să ne pese”, a punctat Tsang.
Armata chineză învață din experiența Rusiei împotriva sistemelor de arme occidentale din Ucraina, iar unii oficiali occidentali spun că China a aprobat tacit participarea Coreei de Nord la război, astfel încât Phenianul să-și poată moderniza și îmbunătăți propriul arsenal – un potențial avantaj pentru Beijing în cazul unui război pe mai multe fronturi împotriva Occidentului.
Cele două mari puteri ale Asiei și economia
În timp ce legăturile economice ale Chinei cu Coreea de Nord sunt neglijabile, Rusia și China au avut un comerț bilateral de 245 de miliarde de dolari anul trecut, un volum care a scăzut cu 8% în primele șapte luni ale acestui an, după câțiva ani de creștere rapidă. Practic, aproape întreaga exporturi rusești sunt constituite din petrol, gaze și materii prime, în timp ce China furnizează Rusiei producția sa industrială – inclusiv componente indispensabile pentru industriile militare rusești.
„Fiind cele două mari puteri ale Eurasiei, nu putem ignora provocările și amenințările actuale, fie că sunt la scara continentului nostru comun, fie la scara întregii lumi”, a declarat Putin, într-un interviu acordat agenției de știri de stat chineze Xinhua, înaintea vizitei sale în China.
China a anunțat că va elimina cerințele de viză pentru cetățenii ruși pe durata vizitei lui Putin, o liberalizare deja în vigoare pentru majoritatea țărilor europene și multe țări asiatice, cu scopul de a stimula comerțul și turismul. Putin a declarat că Rusia va răspunde cu aceeași monedă.
Legătura dintre Beijing și Moscova nu este gratuită: relația Chinei cu majoritatea țărilor europene, o sursă mult mai importantă de tehnologie și comerț, a avut de suferit ca urmare a sprijinului acordat de Beijing efortului de război al Rusiei. „Este foarte regretabil că relațiile dintre China și Europa sunt ținute ostatice de acest război”, a spus Da Wei, directorul Centrului pentru Securitate și Strategie Internațională de la Universitatea Tsinghua.
Deși dezbaterea asupra majorității problemelor politice nu este permisă în societatea chineză strict controlată, o varietate de opinii rămân tolerate cu privire la Rusia și războiul din Ucraina, unii academicieni proeminenți exprimându-și public sprijinul pentru rezistența Kievului.
Unul dintre principalii strategi ai Chinei, Shi Yinhong, profesor la Universitatea Renmin, a declarat că atât Rusia, cât și Coreea de Nord, din cauza comportamentului lor aventuros pe scena mondială, creează riscuri pentru Beijing, mai ales în contextul în care China se confruntă cu dificultăți economice.
„O responsabilitate majoră vine acum de la cel care încă duce războiul în Europa, iar a doua responsabilitate vine de la cel care, de mulți ani, și-a intensificat dezvoltarea rachetelor nucleare, împotriva tuturor rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, și care acum a trimis și trupe masive în Europa pentru a ajuta Rusia să ducă acest război”, a spus Shi.
Cum vede Beijingul o victorie a armatei ruse în Ucraina
Conducerea Chinei consideră că ar fi împotriva intereselor Beijingului ca Putin să piardă războiul din Ucraina, o convingere pe care ministrul de externe Wang Yi a exprimat-o recent interlocutorilor săi europeni. Dar nu este deloc clar dacă China ar considera benefică victoria Rusiei, care ar atinge obiectivele de război ale lui Putin de a transforma Ucraina într-un stat vasal și, eventual, de a-și afirma sfera de influență europeană dincolo de Ucraina.
„Dacă Rusia ar câștiga, ar deveni mai problematică pentru China decât în prezent, când se află în război. Ar depinde mult mai puțin de economia Chinei și, dacă Partidul Republican rămâne la Casa Albă după Trump, Rusia ar avea șanse mai mari de apropiere de Washington, iar China s-ar îngrijora în privința asta”, a avertizat Shi Yinhong.
Încercările actuale ale lui Trump de a separa Rusia de China nu provoacă prea multă îngrijorare la Beijing, deoarece se estimează că Putin nu ar avea prea multă încredere în promisiunile unei Case Albe atât de imprevizibile și de instabile – o opinie împărtășită de mulți analiști ruși.
Politica externă și „reînnoirea națională”
O mare parte din politica externă a lui Xi din ultimul deceniu a fost ghidată de un plan de „reînnoire națională” care ar depăși moștenirea „secolului de umilință”, când China a fost sfâșiată de puterile coloniale prădătoare. Recuperarea controlului statului chinez asupra Taiwanului este o parte centrală a acestei idei. Cu toate acestea, singura moștenire majoră a colonialismului trecut este anexarea unor părți mari din China de către Rusia, zone care alcătuiesc regiunea slab populată a Extremului Orient rus.
Această istorie încă influențează percepția chinezilor asupra relației cu Moscova. „Rusia a luat cea mai mare parte a teritoriului Chinei în timpul dinastiei Qing. În istoria modernă, în perioada umilinței, China a suferit în principal din cauza a două țări: Rusia și Japonia. Oamenii încă au amintiri vii despre trecut și este foarte greu să uite”, a spus Xinbo Wu, de la Universitatea Fudan.
Cu toate acestea, mesajul conducerii Chinei este să nu se insiste asupra acestei istorii, cel puțin nu în prezent. „Știm ce s-a întâmplat în trecut, dar vrem să ne concentrăm asupra viitorului”, a declarat Victor Gao, vicepreședinte al Centrului pentru China și Globalizare, un grup de reflecție din Beijing.
(Citește și „WSJ: Pariul lui Putin – armata Ucrainei să cedeze înaintea economiei Rusiei. Cum poate fi împiedicat să câștige”)
***
Urmărește-ne pe Google News
