Pentru a câștiga electoral în fața furiei consumatorilor față de scumpirea costului vieții, premierul ungar Viktor Orban a impus controlul prețurilor la produsele alimentare de bază vândute în supermarketuri, în războiul pe care îl poartă împotriva companiilor multinaționale, relatează AFP.
Economiștii consideră că măsura poate aduce un beneficiu pe termen scurt consumatorilor, dar nu este de ajutor celor care locuiesc în zonele rurale, departe de marile orașe unde se află marii retaileri.
Inflația s-a inflamat din nou în Ungaria, atingând 5,7% în februarie, cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Prin comparație, prețurile de consum au crescut cu 2,7% în medie în UE. Nici România nu este departe de Ungaria, rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2025 comparativ cu luna februarie 2024 fiind de 5%, conform INS.
Adaos comercial plafonat pentru 30 de produse de bază
La mijlocul lunii martie, Viktor Orban, care va candida anul viitor pentru un nou mandat de premier, a introdus o măsură care limitează adaosul comercial din supermarketuri la 10% pentru 30 de produse alimentare de bază.
Marile lanțuri europene, prcum SPAR, Lidl și Tesco care domină sectorul de retail din Ungaria, se confruntă cu alte măsuri protecționiste, precum un impozit pe superprofituri, precum și plafonări temporare a prețurilor pentru unele produse.
Anul trecut, lanțul de supermarketuri austriac SPAR a dat în judecată statul ungar pentru discriminarea companiilor străine, o instanță superioară a UE hotărând în favoarea sa într-un caz separat.
Și în România adaosurile comerciale sunt plafonate până pe 30 iunie 2025 pentru 21 de produse alimentare de bază, prin OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, ordonanță prelungită în decembrie 2024.
Efect opus
Asociația Comerțului Maghiar, care reprezintă pe cei mai importanți retaileri ai țării, a respins acuzațiile guvernului de obținere de profituri nejustificaate.
Asociația spune că profiturile au scăzut sau s-au transformat în pierderi, multinaționalele fiind nevoite să plătească o taxă pe cifra de afaceri, spre deosebire de concurența mai mică locală.
Grupul SPAR este de așteptat să înregistreze pierderi lunare de aproximativ 3,7 milioane euro din cauza plafoanelor de preț, potrivit site-ului de știri financiare Portfolio, care citează un e-mail intern.
Gabriella Heiszler, șefa filialei maghiare a SPAR, a avertizat cu privire la măsuri drastice precum posibile disponibilizări „dacă actualul mediu de reglementare nu se îmbunătățește”.
Economiștii avertizează că comercianții cu amănuntul ar putea crește prețurile la alte produse alimentare pentru a compensa veniturile pierdute, producând în cele din urmă efectul opus.
„Inițial, ar putea reduce inflația, deoarece este o gamă largă de produse”, a declarat pentru AFP David Nemeth, analist principal la K&H Bank.
Orban a impus plafoane similare de preț în 2022 și 2023, când inflația a urcat până la 26% în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Nemeth a spus că cele mai recente măsuri — la fel ca și cea anterioară — vor „inflama inflația” pe termen lung, prețurile probabil urmând să fie majorate odată ce plafoanele vor fi eliminate treptat, a adăugat el.
Potrivit Eurostat, Ungaria, alături de Bulgaria, s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul gospodăriilor în UE în 2023.
Cititi si: Summitul UE cu agenda fierbinte: Toți liderii europeni, cu excepția lui Viktor Orban, reafirmă sprijinul pentru Ucraina – Zelenski cere armament și obuze
***
Urmărește-ne pe Google News
