VIDEO / Zsuzsa BERESCHI, Director | Energy & Sustainability | EY Parthenon: Trebuie să ne protejăm industria de concurența din țările non-UE

28 octombrie, 2025

Cadrele legislative europene există pentru reducerea deșeurilor și creșterea reciclării, dar succesul depinde de aplicarea locală și de protejarea industriei UE față de materiale reciclate din afara UE. Accentul trebuie să fie pe standarde tehnice unitare, predictibilitate legislativă, stimulente pentru investiții și trasabilitate digitală a materialelor, susține Zsuzsa Bereschi, director Energy & Sustainability la EY Parthenon

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței „Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național”, organizată de Conferințele CDG la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Parlamentul României. Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„Așa cum spunea domnul Damov, pentru atingerea acelei ținte de 25% plastic reciclat în ambalajele de plastic trebuie să ne gândim la faptul că, dacă vrem ca acel plastic să fie plastic reciclat din România sau măcar de la nivelul UE, trebuie să protejăm industria de concurență. Nu doar materiale virgine venite din țări non-UE, ci și acele materiale reciclate în țări non-UE unde noi nu controlăm, nu avem deloc viziune, instrumente de control pe cum sunt reciclate. Și rezultatul este că materialele reciclate în țări non-UE sunt adesea mai ieftine decât cele în țări UE”, a declarat Zsuzsa Bereschi.

Redăm în continuare principalele declarații:

Sunt economist și vin dintr-o firmă de consultanță de business în care într-adevăr lucrăm și cu autorități ale statului, dar predominant cu mediul de business. Ca să mențin un spirit glumeț, concluzia pe care am tras-o până acum din discuții este că în economia circulară, bineînțeles, că avem o problemă cu marketingul. Și atunci vom ajunge cum era pe vremuri: cred că de la americani venea bancul cu ce înseamnă 2 avocați pe fundul mării, și așa vom spune și noi în curând, ce înseamnă 2 oameni de marketing pe fundul mării? Un bun început pentru economia circulară.

Sigur că noi suntem alături, cum spuneam, mai mult domeniul de business, dar suntem foarte deschiși pentru dialog, pentru ajutor și pentru autorități centrale și locale în ceea ce privește sprijinirea unor măsuri, planuri pentru tranziția către economia circulară. Dar având în vedere că am primit această temă de a veni cu niște idei referitor la propuneri legislative, aș vrea să punctez câteva lucruri. Mai mult să structurez idei ale antevorbitorilor, nu sunt în măsură să spun lucruri noi.

Avem foarte multe reglementări europene care sunt adresate în special pe materiale. De exemplu regulamentul de prevenire a ambalajelor și a deșeurilor din ambalaje, single-use plastic directive, pe textile, pe baterii. Deci cadrul de reglementare există, el prevede în general reducerea materiilor pierdute, a deșeurilor, prevede rate de reciclare. Avem landfill directive… Dar depinde foarte mult de cum reușim să le aplicăm la nivel local și care este ritmul de implementare pe care îl vom stabili.

Așa cum spunea domnul Damov, pentru atingerea acelei ținte de 25% plastic reciclat în ambalajele de plastic trebuie să ne gândim la faptul că, dacă vrem ca acel plastic să fie plastic reciclat din România sau măcar de la nivelul UE, trebuie să protejăm industria de concurență. Nu doar materiale virgine venite din țări non-UE, ci și acele materiale reciclate în țări non-UE unde noi nu controlăm, nu avem deloc viziune, instrumente de control pe cum sunt reciclate. Și rezultatul este că materialele reciclate în țări non-UE sunt adesea mai ieftine decât cele în țări UE.

Depinde de noi, nu doar la nivel de România, de cum putem să accelerăm implementarea reglementărilor care există în favoarea industriei, dar și să avem niște măsuri de protecție, sigur, respectând principiile economiei de piață. Dar niște măsuri de protecție a țărilor din UE pentru industria de reciclare.

De asemenea, pentru cei care activează momentan în industria reciclării, trebuie să existe niște standarde de performanță. Standarde tehnice, unitare, recunoscute. Spuneați de faptul că există o listă de proiecte de fabrici de reciclare finanțate prin PNRR. Acestea trebuie să aibă în spate, pe de o parte, tehnologii avansate, plan de afaceri foarte clar, foarte bine fundamentat – dar aici ne întoarcem și la ce trebuie să aibă orice plan de afacere bine fundamentat, adică niște ipoteze de planificare. Iar acele ipoteze sigur că vor trebui să fie transparente, dar vor trebui să se bazeze pe o predictibilitate a domeniului, a reglementărilor, a fiscalității în domeniu și așa mai departe.

Stimulentele pentru investiții. De tipul, de exemplu, rată de TVA mai scăzută pentru utilizarea materialelor reciclate. Trebuie să fie aliniate cu întregul PNIEC, dacă se poate. Trasabilitate digitală asupra materialelor reciclate, similar cum este e-Transport. Să putem urmări materiale, volume, cine cu ce a contribuit la această economie circulară. Momentan, din câte știu, există mari diferențe de date la nivel național, la nivel local, și trasabilitatea este foarte redusă.

Până acum am vorbit doar despre partea aceasta de deșeuri. Dar, defapt, cel mai important pentru economia circulară este să intervenim în zona de prevenție. Prevenția este primul segment din ierarhia deșeurilor. Aici, sigur, că trebuie să ne gândim la reducerea ambalajelor, a consumului, creșterea durabilității materialelor, creșterea gradului de reparabilitate. Trebuie să gândim și în zona de eco-modulație, adică materialele care au o componentă mai mare de materiale greu de reciclat trebuie să contribuie mai mult, prin acele taxe de economie circulară.

Sigur că există multe puncte, dar eu cred că dacă reușim să avem o predictibilitate suficient de mare, în domeniu, atunci se pot crea aceste parteneriate, atât între autorități publice locale sau centrale și companiile din zona privată, astfel încât să se deblocheze sigur anumite materiale din zona asta de economie circulară.

Întrebare: Energie. Cum facem să îi scădem prețul pentru industrie? Opinia dvs. de consultant?

Este o temă foarte complexă care nu cred că poate să fie rezolvată aici. Dar ține de diversificarea surselor. Această obsesie cu energie regenerabilă trebuie să aibă anumite limite fiindcă și energia regenerabilă are componente care țin de amprenta de carbon pe durata de viață și care nu trebuie ignorată. Deci diversificarea surselor, ține de rețele, de echilibrarea de pe piața de energie, de interconectarea țărilor fiindcă suntem tot mai interconectați la nivel european. Deci ține și de piețele europene. Nu știu dacă e ceva ce putem rezolva aici. Sigur că putem contribui, prin reciclare, dar e foarte importantă gestiunea consumului, anume a eficienței energetice și a consumului inteligent.