VIDEO Remus Negoi, senator, secretar al Comisiei pentru buget, finanțe, Senatul României: Piața de capital e cel mai sensibil barometru al unei crize politice

23 aprilie, 2026

Senatorul Remus Negoi, secretarul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României, afirmă că România traversează o perioadă dificilă, dar nu lipsită de perspective de redresare, subliniind nevoia unui dialog mai direct și aplicat.

„Știu că e o perioadă extrem de dificilă, dar întotdeauna a fost o perioadă dificilă în România”, a declarat el, subliniind necesitatea unui optimism realist.

Explicațiile au fost oferite la Conferința ”Finanțarea Dezvoltării: (re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată de CursDeGuvernare – în paralel cu criza politică – la Parlamentul României, Comisia de Buget-Finanțe din Senat, în data de 22 aprilie.

Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

Oficialul a pledat pentru un dialog mai deschis și mai puțin formal în spațiul public, considerând că identificarea clară a problemelor este esențială pentru găsirea unor soluții eficiente.

Negoi a evidențiat că piața de capital reprezintă un barometru sensibil al evoluțiilor din România, inclusiv al crizelor politice, reacționând rapid la instabilitate. În acest context, el a subliniat rolul decidenților politici de a valorifica opiniile specialiștilor și de a le transforma în măsuri legislative concrete.

Potrivit acestuia, doar printr-o colaborare reală între instituții și mediul economic pot fi îmbunătățite politicile publice și stabilitatea economică pe termen lung.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

E o temă foarte bună, dar foarte largă. Eu sper că, în intervalul de timp pe care l-ați alocat, să existe suficient timp nu numai pentru dezbateri, ci și pentru aflarea unor răspunsuri de care, până la urmă, și noi avem nevoie în Parlamentul României. Știți foarte bine că trecem periodic prin vâltoarea unor disensiuni politice, dar și economice.

Tema pe care ați ales-o poate rezolva, în bună parte, problemele, să spunem, ale unui buget, pentru că vorbesc din punct de vedere tehnic al bugetului României, dar și al dezvoltării ulterioare a României. Dar, probabil, că noi trebuie să ne gândim, și aici este rolul nostru al politicienilor, să ne gândim nu numai cum să încurajăm aceste instrumente de capitalizare sau recapitalizare a României, ci să ne gândim cum să facem să nu se mai scurgă atâția bani din bugetul național fără rost în așa fel încât dezvoltarea României chiar să fie făcută pe bune. M-am uitat pe panelul de discuții, m-am uitat pe lista invitațiilor, invitați de marcă, și, în mod cert, va trebui, în primul rând, cel puțin noi politicienii, să-i ascultăm pe dumnealor, și noi politicienii să vorbim mai puțin și să ascultăm mai mult.

Ce vreau să punctez este că, din punct de vedere al Parlamentului, al bugetului pe care noi încercăm să-l păstrăm echilibrat, subliniez lucrul acesta, încercăm să-l păstrăm echilibrat, ar trebui ca dumneavoastră să veniți și vă încurajez foarte mult în direcția aceasta să veniți permanent nu numai cu propuneri de îmbunătățire, dar și cu critici pe care trebuie să ni le însușim.

Dacă bugetul este administrat corect în mod cert, toate celelalte componente despre care putem vorbi la nesfârșit se pot desfășura mai bine sau pot fi utilizate mult mai eficient. Eu mă opresc aici, repet, vreau să vorbesc cât mai puțin și să vă stau la dispoziție cât mai mult, să ascultăm în primul rând specialiștii de marcă prezenți la această conferință.

Moderator: Mă gândeam la câteva teme, domnule Negoi, la fiscalitatea dividendului reinvestit, spre exemplu, dacă ar exista în viitor o facilitate fiscală pentru acest lucru, exclusiv în linii de producție, să ziceam. Sau legea holdingului, un subiect mare, dar care poate fi comprimat și la care puteți răspunde, presupun, să zicem pentru ca antreprenorii români să internaționalizeze fără dublă impozitare. Și un altul pe care vi-l propun este acela legat de parteneriatele public-private, unde s-ar putea extinde și cu ce profit pentru societate.

Răspuns: Am participat de-a lungul timpului la multe dezbateri care făceau referire la fiscalitate și la gradul de împovărare pe care mediul de afaceri românesc îl are în momentul acesta. Știți cu toții foarte bine ce an ciudat a fost anul trecut și îl numesc ciudat pentru că, n-aș vrea să folosesc termeni mai duri, dar a trebuit la momentul acela să fie luate niște măsuri drastice.

Și, bineînțeles, pe bună dreptate, de altfel mediul de afaceri nu avea cum să fie fericit. Dar nici decidenții politici nu au simțit un grad de confort ridicat atunci când au fost luate aceste măsuri. Doar că, la momentul respectiv, explicația pentru măsurile luate a fost una pe cât de simplă, pe atât de impactantă.

Pentru că știm foarte bine ce grad de îndatorare avea și avem încă, în bugetul național. Știam foarte bine la momentul acela ce deficit enorm exista în bugetul României și atunci măsurile cele mai apropiate erau acestea. Nu erau cele mai morale posibile nici pe departe, doar că atunci când ai de ales între a lua niște măsuri care nu sunt nici pe departe populare și a-ți păstra importanța în fața investitorilor străini, importanța din punct de vedere al bugetului național și a-ți păstra credibilitatea în fața acestora, trebuiau luate acele măsuri de impozitare.

Numai că gradualitatea pe care am gândit-o la momentul respectiv a fost una relativ simplă. Măsurile care trebuiau luate în privința fiscalității, și ulterior în privința „dez-împovărării” mediului de afaceri cu aceste impozite și taxe. Vă dau un singur exemplu, pentru că spuneam la început în intervenției de multele dezbateri pe care le-am avut în privința impozitului minim pe cifra de afaceri, știți foarte bine ce impactant a fost acest impozit atunci când a fost luat, la momentul respectiv, anul acesta va scădea la jumătate. Am insistat să existe chiar o tăiere bruscă a acestui IMCA, numai că din punct de vedere fiscal, și aici nu știu dacă sunt reprezentații Ministerului Finanțelor care pot probabil explica mai bine, dacă putea fi tăiat deodată de la 1 ianuarie. Va fi o gradualitate în eliminarea acestui impozit minim pe cifra de afaceri către companiile mari.

Pe de altă parte, dacă vorbim de IMM-uri, reducerea impozitului pe venit de la 3 la 1%. Nu știu dacă sunt cele mai bune măsuri care puteau fi luate. Probabil că, dacă stăm să discutăm acum la rece, ar fi putut fi mult mai bine. Dar aceasta a fost situația la momentul acela și așa sunt făcute calculele, cel puțin pentru anul acesta, în așa încât să există o dezumflare a presiunii pe mediul de afaceri.

Intervenție Radu Hanga: Eu trebuie să spun că, deși de regulă sunt optimist pe serviciu, nu sunt optimist acum. Adică ne uităm cu toții, știm să citim cifrele. Ați menționat și noastră grad de în datorare cuplat cu deficit. Dacă am face o comparație între statul român și o corporație, am spune că este o corporație care are, pe de-o parte, datorii, pe de-altă parte, pierderi din funcționalitate.

Deci, ca urmare, uitându-ne înainte, cred că trebuie să acceptăm statul. Nu știu cum să formulez asta, pentru mine ar trebui să fie mai ușor, că nu sunt politician, nu sunt membru al Parlamentului României. Ar trebui să ne decidem dacă vrem să avem sau nu vrem să avem un stat. Și dacă vrem să avem un stat, într-un fel, trebuie să acceptăm faptul că a avea un stat costă. Adică statul înseamnă a acoperi niște cheltuieli de funcționare.

Uitându-ne la deficitul bugetului de stat, cât am închis anul trecut? Cred că 8% din PIB. Vorbim de un PIB de 400 de miliarde de euro. Deci, practic, discutăm despre un deficit de aproximativ 30 de miliarde de euro pe care pentru a-l închide Sunt, sigur, așa cum știm fiecare dintre noi, două variante: fie venitori mai mari, fie cheltuieli mai mici. Venitori mai mari înseamnă taxe. L-a ascultat pe domnul senator și vorbea despre facilități fiscale. Cred că toată lumea și-ar dori să existe facilități fiscale, viața să fie mai ușoară pentru companii. Pe de altă parte, facilități fiscale din partea statului înseamnă, nu ne uităm la reduceri de venitori, ne gândim că facilități fiscale înseamnă că nu te bazezi neapărat pe venitorii mai mari la buget. Și atunci înseamnă că trebuie să ajustezi cheltuielile. Știți mai bine decât mine cum arată structura cheltuielilor bugetului de stat. Suntem într-un context complicat, cheltuielile de apărare sunt preconizate să crească de la 2-3% din PIB la 5% din PIB. Deci, practic, într-un context în care vrem să reducem cheltuielile, avem un segment de cheltuieli care urmează să crească. Și ca urmare, sigur, te uiți că matematica este matematică, te uiți de unde poți să reduci. Și 2% din PIB, doar ca să compensez creșterea care va fi pe zona militară, este mult pentru ajustare.

Deci, ca să închid secțiunea asta, mi-e greu să fiu optimist, uitându-mă la cum arată viitorul. Cancelarul Germaniei, după o vizită în China de acum 2-3 săptămâni s-a întors și a dat o declarație scurtă: fie o să muncim ca și chinezii, fie o să muncim pentru chinezi. Și dacă sunt două cuvinte care se repetă în propoziția pe care o a spus-o el, unul este China și al doilea este muncă. Cred că lăsând China deoparte, cred că viitorul înseamnă, într-un fel sau altul, muncă.

Un lucru simplu putem să-l facem. Și acel lucru simplu se referă, într-un fel, la liniște, echilibru și predictibilitate. Adică știm cu toții că, dincolo de complicația contextului, totdeauna… Apropo, vorbim despre finanțarea statului, da? Statul român datorie publică de, probabil, undeva la 220-230 de miliarde de euro. Ca și în cazul unei companii, costul la care te finanțezi depinde, pe de o parte, de calitatea ta, ca și entitate, și depinde și de stabilitatea, depinde de ceea ce proiectezi în exterior. Deci, ca urmare, cred că esențial pentru ca costul de finanțare a statului român să fie mai redus, este ca noi să fim mai predictibili.

Răspuns Remus Negoi: Știu că e o perioadă extrem de dificilă, dar întotdeauna a fost o perioadă dificilă în România. Și, așa, parcă ne-am obișnuit cu dificultățile acestea. Nu știu dacă e neapărat normal, nu e normal deloc, dar luăm ca atare această situație. Trebuie să există un optimism în ceea ce se întâmplă în perioada aceasta. E greu să fiu crezut, într-adevăr, dar sunt semne că ar putea fi redresată situația în momentul acesta. În al doilea rând, o a doua observație ar fi legată de felul în care discutăm aici, v-aș propune să fim, poate, mai puțin formali și mai puțin reținuți în a spune lucrurilor pe nume. Pentru că mă gândesc că de asta ne-am zis și așa fac de fiecare dată când organizez sau conduc o conferință, ori particip la o conferință, încurajez de fiecare dată să spunem de-a dreptul ceea ce trebuie să spunem, pentru că numai așa putem găsi, nu numai problemele, și e crucial, capital, să găsim problemele pe care le avem, dar să putem să răspundem în mod corect.

Piața de capital este cel mai sensibil, dacă vreți, barometru la tot ceea ce se întâmplă în România. Și nu se întâmplă numai din punct de vedere economic, pentru că din punct de vedere economic există instrumente, există pârghii prin care poți regla pe termen scurt sau lung.

Dar atunci când există crize de genul acesta, crize politice, cel mai sensibil barometru este piața de capital și s-a văzut foarte bine ce s-a întâmplat de câteva zile încoace. Noi, ca politicieni, întotdeauna ne dorim, și aici totuși nu aș vrea să vorbesc în numele tuturor politicienilor, pentru că ar fi ciudat să se întâmple lucrul acesta, știm foarte bine ce frământat e mediul politic, dar în mod normal ar trebui, ascultând toate părerea celor care sunt direct implicați în diverse instituții care gestionează felii din economia României, să luăm aceste puncte de vedere și să le putem implementa din punct de vedere legislativ, pentru că de asta suntem puterea legislativă aici, în așa fel încât să îmbunătățim activitatea ulterioară. Știu, pare să sună clișeu așa, s-au găsit politicienii să ne spună cum ar trebui să se întâmple, dar chiar așa ar trebui, de fapt, să se întâmple, indiferent de subiectul pe care îl tratăm sau pe care îl abordăm.