România ar putea introduce investițiile în prevenție în cadrul investițiilor prioritare finanțate din viitorul buget multianual al UE, după modelul Franței. ”Din păcate, România nu a inclus zona de sănătate decât din perspectiva investițiilor în infrastructura mare a spitalelor. Dar alte țări din UE, precum Franța, cu un deficit asemănător, au prioritizat investițiile în prevenție, și au spus că aceste investiții vor avea un randament mare și ne vor ajuta în următorii ani să reducem deficitul. Cred că și România poate să facă asta. Există o fereastră de oportunitate în această perioadă având în vedere că ministerul va depune un raport de progres și poate să își ajusteze intervențiile”, a declarat Raluca Sîmbotin, Policy Lead, MSD România.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Sănătatea – o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”, organizată în 8 aprilie de CursdeGuvernare.ro , la Parlamentul României – Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Cele mai importante declarații ale Ralucăi Sîmbotin:
- Intervenția mea va fi o pledoarie pentru prioritizarea investițiilor în prevenție. Domnul deputat Baciu vorbea mai devreme despre exceptarea de la calculul deficitului a componentei de apărare. Eu spun că avem argumente suficiente ca să solicităm exceptarea bugetului alocat pentru Sănătate, pentru prevenție.
- Sănătatea cred că ar trebui să fie un sector strategic pentru că ea influențează nu numai economia, dar și disponibilitatea populației de a fi aptă să înfrunte crizele care ne bat la ușă.
- Vaccinarea este una dintre cele mai puternice și cost eficientă măsură de sănătate publică pe care statele o au la dispoziție pentru a proteja cât mai mulți oameni de boli ce pun în pericol viața.
- Cu toate acestea România se confruntă cu o serie de provocări. S-a discutat mult astăzi despre povara bolilor cronice, povara patologiilor oncologice ce pot fi prevenite prin vaccinare, despre structura demografică în schimbare – creșterea rapidă a populației vârstnice în România. Cu toate acestea avem rate scăzute de vaccinare și cea mai ridicată rată de mortalitate evitabilă prin prevenție din Uniunea Europeană.
- Cred că pentru a adresa toate aceste provocări este imperios necesar să prioritizăm investițiile în prevenție. Avem argumente de ordin economic. Care este randamentul acestor investiți? Dacă ne uităm la imunizarea adultului, randamentul este de 19 ori față de investiția inițială pentru societate și economie. În cazul imunizării pneumococice, randamentul este de 33 de ori.
- Dacă ne uităm la cancerul de col, România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea. Avem cea mai mare valoare a productivității viitoare pierdute din cauza cancerului de col: 44 de mil. de euro, iar costurile directe estimate numai în zona de tratament sunt de 10 mil. de euro. Dar, ce s-ar întâmpla dacă am vaccina corespunzător? O vaccinare HPV la scară largă în România ar putea preveni 89% din decesele premature cauzate de cancerul de col uterin și ar reduce cheltuielile sistemului de sănătate cu 12 mil. de euro pe an. Avem argumente economice pentru a justifica investiția în prevenție, în vaccinare.
- Aș spune că există și o serie de oportunități pe care le-am putea discuta cu Ministerul Finanțelor. Atât noul cadru de guvernanță economică, cât și următorul cadru financiar multianual oferă o oportunitate esențială statelor membre de a promova investițiile în sănătatea preventivă prin reforma continuă a regulilor fiscale ale Uniunii Europene.
- Fiecare stat membru a depus deja un plan de măsuri, de investiții, care vor genera valoare adăugată, vor duce la creștere economică. Din păcate, România nu a inclus zona de sănătate decât din perspectiva investițiilor în infrastructura mare a spitalelor. Dar alte țări din UE, precum Franța, cu un deficit asemănător, au prioritizat investițiile în prevenție, și au spus că aceste investiții vor avea un randament mare și ne vor ajuta în următorii ani să reducem deficitul. Cred că și România poate să facă asta. Există o fereastră de oportunitate în această perioadă având în vedere că ministerul va depune un raport de progres și poate să își ajusteze intervențiile.
- Prevenția deja este o prioritate în România. Putem să ne uităm la strategia de sănătate publică, strategia națională de vaccinare. Avem contractul-cadrul, unde și acolo s-au făcut progrese în zona de pachete de prevenție. Avem deja o bază legală și de politică publică pe care putem să ne fundamentăm această prioritizare a prevenției.
- A doua măsură este legată de îmbunătățirea absorbției fondurilor europene pentru reforme structurale și investiții prioritare. Acest lucru ar permite o supraveghere robustă a bolilor infecțioase, monitorizarea absorbției vaccinurilor la nivel național, identificarea lacunelor și optimizarea programelor de imunizare.
- România este într-un moment cheie în care poate dovedi leadership la nivel regional prin schimbarea paradigmei axată pe o abordare reactivă cu una axată pe o abordarea proactivă, prioritizând prevenția.
- Prin prioritizarea prevenției și adoptarea unor politici concrete în acest sens, România poate atenua presiunea viitoare asupra sistemelor de sănătate și de asistență socială, sporind în același timp reziliența economică și socială pe termen lung.
- Investiția în îngrijirea preventivă îmbunătățește competitivitatea unei țări prin îmbunătățirea sănătății publice, reducerea costurilor de sănătate, creșterea productivității forței de muncă.
- O populație sănătoasă contribuie mai eficient la dezvoltarea societății și a economiei, creând un ciclu pozitiv de sănătate, creșterea productivității forței de muncă.
- O populație sănătoasă susține, de asemenea, o stabilitate economică mai mare, esențială pentru o securitate națională puternică.
- Prin urmare, investiția în prevenție nu este doar o necesitate în domeniul sănătății; este un imperativ strategic pentru viitorul României.
- În zona de prevenție prin vaccinare, România a înregistrat progrese notabile în ultimii ani din perspectiva optimizării accesului la vaccinarea, dar și în ceea ce privește informarea și percepția populației asupra vaccinării.
- Tranziția către sistemul de compensare a vaccinului anti-HPV, cu acces gratuit pentru fetele și băieții cu vârstele cuprinse între 11-19 ani neîmpliniți și compensarea de 50% a costului vaccinului pentru femeile cu vârsta între 19-45 ani împliniți, creează premisele evoluției către implementarea vaccinării la o scară largă a populației eligibile și, în consecință, la reducerea incidenței și a mortalității prin cancer de col uterin, obiective obligatorii pentru țara noastră, cu atât mai importante ținând cont de obiectivul european de eliminare a cancerului de col uterin.
- Provocările legate de infrastructură și capacitatea de vaccinare persistă în implementarea eficientă a vaccinării HPV.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Sănătatea – o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”, organizată în 8 aprilie de CursdeGuvernare.ro , la Parlamentul României – Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK
Partener instituțional:
Comisia pentru Sănătate a Senatului, Parlamentul României
Partener principal:
Parteneri:
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente
Asociația Cronica Europeană
Urmărește-ne pe Google News
