VIDEO/ Raluca SÎMBOTIN, Policy Lead, MSD Romania: „Investițiile în prevenție pot genera până la 30 de miliarde de euro pentru economia României”

5 martie, 2026

Investițiile în prevenție ar trebui privite nu ca o cheltuială suplimentară a sistemului de sănătate, ci ca un activ economic strategic pentru stat. Acesta a fost unul dintre mesajele centrale transmise de Raluca Sîmbotin, Policy Lead MSD Romania.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”„Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată în 4 martie 2026 de CursdeGuvernare.ro la Parlamentul României – în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

În contextul actual, marcat de ajustări fiscale și de procesul de calibrare a bugetului de stat pentru 2026, mesajul este unul clar: prevenția nu reprezintă o presiune suplimentară asupra bugetului public, ci o investiție care poate reduce costurile viitoare și consolida stabilitatea economică.

Potrivit Ralucăi Sîmbotin, sănătatea populației trebuie privită ca un determinant esențial al rezilienței naționale. O societate sănătoasă înseamnă capacitate de muncă, productivitate economică, coeziune socială și stabilitate bugetară.

„Capitalul uman este prima linie de apărare a unei țări”, a subliniat aceasta. Morbiditatea evitabilă afectează direct economia, prin scăderea productivității și prin reducerea bazei de contribuabili, dar și capacitatea statului de a răspunde la crize sanitare, economice sau sociale.

Din această perspectivă, prevenția devine o componentă esențială a infrastructurii strategice a statului. Programele preventive reduc presiunea asupra spitalelor, limitează costurile medicale evitabile și contribuie la stabilitatea bugetară pe termen lung.

Principalele declarații:

Investițiile în prevenție ar trebui privite nu ca o presiune suplimentară pe sistemul de sănătate, ci un element de a reduce costurile viitoare. Sănătatea populației trebuie privită ca un determinant esențial al rezilienței naționale. O societate sănătoasă înseamnă capacitate de muncă, productivitate economică, coeziune socială și stabilitate bugetară. Argumentele economice în favoarea prevenției sunt susținute de analize realizate de instituții internaționale și centre de cercetare în economie a sănătății.

Datele arată că programele de vaccinare pentru adulți pot genera un randament de până la 19 ori investiția inițială, atunci când sunt luate în calcul atât economiile medicale directe, cât și câștigurile de productivitate. La nivel global, literatura economică indică un raport mediu de aproximativ 20:1 pentru fiecare unitate monetară investită în vaccinare în perioada 2021–2030, ceea ce face din imunizare una dintre cele mai eficiente investiții din domeniul politicilor publice.
Analizele economice mai arată că până la 90% din povara economică a bolilor prevenibile prin vaccinare în rândul adulților activi provine din pierderi de productivitate, nu din costuri medicale directe.

Estimările realizate de Aspen Institute România, în raportul „Impactul macroeconomic al investițiilor în prevenție și infrastructura de sănătate”, indică faptul că întărirea politicilor de prevenție ar putea genera între 25 și 30 de miliarde de euro beneficii economice cumulative pentru România în următorii 10 ani, precum și 700–850 milioane euro venituri fiscale suplimentare anual.

România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prevenibilă și tratabilă din Uniunea Europeană, iar bolile cronice sunt responsabile pentru peste 90% din totalul deceselor. În același timp, îmbătrânirea accelerată a populației – peste 20% dintre cetățeni având peste 65 de ani – amplifică presiunea asupra sistemului medical și asupra bugetelor sociale. Pe măsură ce populația îmbătrânește, impactul bolilor transmisibile și netransmisibile se accentuează, generând declin fizic și cognitiv, fragilitate, dizabilitate și dependență. Toate acestea se traduc în costuri medicale și sociale tot mai ridicate și în pierderi economice semnificative. În acest context, investițiile în prevenție devin esențiale pentru a evita transformarea sistemului într-unul exclusiv reactiv, concentrat pe tratamente costisitoare în stadii avansate ale bolilor.

Alte state au recunoscut clar prevenția ca investiție strategică. Italia, de exemplu, a integrat explicit prevenția – inclusiv vaccinarea și screeningul – în documentele sale de finanțe publice. Franța, Germania, Grecia, Portugalia și Spania urmează aceeași direcție, tratând prevenția ca investiție cu impact asupra productivității și asupra sustenabilității sistemelor de sănătate. În 2025, aceste state au semnat Declarația de la Roma, prin care propun introducerea unei „clauze de reziliență în sănătate” în planificarea bugetară europeană, astfel încât investițiile în prevenție să poată fi protejate în perioade de consolidare fiscală.

Apelul meu către autorități: România are o fereastră de oportunitate reală. Anul 2026 poate deveni un moment decisiv pentru repoziționarea prevenției în politica publică românească. Rapoartele de progres aferente Planului Fiscal Structural, care urmează să fie transmise Comisiei Europene în aprilie, reprezintă o oportunitate de a integra prevenția în arhitectura fiscal-structurală a României și de a demonstra partenerilor europeni că țara urmărește un model sustenabil de dezvoltare. Integrarea prevenției într-un cadru fiscal predictibil ar permite reducerea costurilor evitabile din sistemul de sănătate și redirecționarea resurselor către servicii cu impact major asupra sănătății populației.
Dincolo de cifrele economice, investițiile în prevenție se traduc și în beneficii sociale majore: mai puține internări, medici mai puțin suprasolicitați și resurse redirecționate către domenii critice precum oncologia sau bolile rare.

Concluzia este simplă: prevenția nu este o cheltuială discreționară, ci o investiție strategică în sănătatea populației și în stabilitatea economică a statului.