Sectorul tehnologic este prezent pe piața locală de capital dar este subreprezentat, o consecință a modului în care se poziționează companiile (în zona de outsourcing, nu de dezvoltare de produse inovative), dar și a contextului global, marcat de o accentuare a deglobalizării care „taie” din piața globală pe care își desfășoară activitatea aceste companii, este de părere Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB).
Subreprezentarea sectorului tehnologic la bursă este totodată și „o reflecție a modului în care se poziționează companiile tehnologice românești pe piață. E important, dacă vrei să crești și să te dezvolți, să mergi către zona de creare de produse, pentru că asta îți dă stabilitate pe termen lung.”
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată în 30 septembrie de CursdeGuvernare.ro, la Parlament, Comisia pentru industrii și servicii din cadrul Camerei Deputaților – înregistrarea integrală poate fi vazută AICI-LINK.
Redăm în continuare principalele declarații:
- Ce am văzut în ultimii ani – și nu este vorba doar despre România – este o tendință la nivel global, în special în Europa și în SUA: o tendință de a vedea deficite ridicate, care ridică multe discuții legate de ajustările ce trebuie realizate. Am văzut și o creștere a inflației sub impactul diverselor evenimente care s-au întâmplat la nivel global, creștere a inflației care a dus la o reacție din partea instituțiilor responsabile de stabilirea politicilor monetare. Dacă acum 4-5 ani discutam despre dobânzi în zona de unu, două, trei procente, acum vedem dobânzi mult mai mari în România, în Europa și în SUA. O economie în care domină deficitele bugetare și dobânzile în creștere acționează ca o frână pentru tot ce înseamnă creștere economică.
- Dacă ne întoarcem la piață, punctul pe care nu îl contestă nimeni din raportul Draghi este că structura de finanțare a economiei americane versus europene este ușor diferită. Dacă SUA se concentrează pe finanțarea prin piața de capital, în Europa domină finanțarea bancară. Pe de altă parte, nu este doar o problemă de infrastructură, este mai degrabă o problemă de cum ne poziționăm. Pentru a vedea o creștere a finanțării prin piața de capital, trebuie să avem o atitudine mai relaxată din punct de vedere al promovării pieței de capital; ar trebui să avem un focus mai mic pe constrângeri, limitări și un focus mai mare pe promovare.
- Dacă vrei să crești piața de capital europeană, cum vrem și noi să o creștem pe cea locală, trebuie să ne uităm la ambele roluri pe care le joacă: pe de o parte e rolul de finanțare pentru economie, pe de altă parte e rolul de partener pentru companiile listate, nu doar din perspectiva atragerii de capital. Dacă ne uităm la piața de capital ca la o scenă pe care companiile urcă, o scenă care le ajută să se promoveze pe ele și produsele lor, înțelegem că piața poate să facă mult mai multe dacă o ajutăm să facă asta, dacă o transformăm într-un instrument de comunicare. E suficient să mergi în Times Square și să vezi cum promovează Nasdaq companiile listate, iar dacă ne uităm în Europa la promovare – acolo sunt multe lucruri pe care le putem învăța și adapta la contextul local.
- Dacă ne uităm la performanță, anul acesta BVB are o creștere de 35%, dacă ne uităm la evoluția indicelui, incluzând și dividendele plătite de companii. Vedem o tendință bună din punct de vedere al lichidității, vedem o tendință de creștere a evaluării companiilor listate. Am văzut în ultimii ani, 2021–2022–2023, cu apogeul Hidroelectrica, o tendință de creștere a numărului de companii care au venit spre Bursă. Am văzut o încetinire în 2024 și în prima parte a lui 2025, în contextul volatilității politice, dar și al cifrelor macro – deficit bugetar, creșterea dobânzilor. Acum vedem o tendință de revigorare. Vedem anunțuri privind companii care încep să vină către Bursă. Eu zic că începe să dea roade efortul pe care l-am făcut în ultimii ani și cred că cel mai mare efort a fost în direcția de a poziționa bursa ca partener pentru companiile locale, nu doar din punct de vedere al finanțării. Suntem aici să ajutăm companiile să se poziționeze, să comunice cu investitorii, cu consumatorii; suntem promotorii listării pe piețele pe care operează companiile, pentru că atunci obții sinergiile cele mai mari. Din perspectiva comunicării, o companie listată se uită la două piețe-țintă: pe de o parte sunt consumatorii și are o comunicare comercială, pe de altă parte sunt investitorii și companiile fac investor relations. Teoretic, sunt două subiecte tratate distinct. În momentul în care ești listat pe piața pe care operezi, pe care produsele tale sunt vândute, nu mai există două piețe distincte, există o singură piață. De regulă, consumatorii tăi sunt și investitorii tăi, investitorii tăi sunt și consumatorii tăi, și asta permite o optimizare a comunicării. Sinergiile sunt maxime atunci când o companie se listează și ridică finanțare de pe piața pe care operează.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată în 30 septembrie de CursdeGuvernare.ro, la Parlament, Comisia pentru industrii și servicii din cadrul Camerei Deputaților – înregistrarea integrală poate fi vazută AICI-LINK.
Cât de sensibilă este piața la incertitudinile politice?
- Bursa nu este decât un cadru, un context în care operează niște jucători. Cei mai importanți jucători sunt companiile listate și investitorii. Noi toți suntem influențați de incertitudinile politice. Inevitabil, este influențată și bursa. Nu trăim într-un vid, nici noi, nici companiile și nici bursa. Ne influențăm unii pe alții și, cu siguranță, cel mai important lucru este predictibilitatea. Când funcționezi într-un mediu predictibil, riscul e perceput ca fiind mai mic, costurile de finanțare sunt mai mici, optimismul este mai mare, încrederea în viitor este mai mare.
România speră să intre anul viitor în OECD. Ce așteptări ar fi pentru Bursă odată cu aderarea la OECD? Avem experiența altor state?
- Nu neapărat intrarea în OECD ne ajută, ci certificarea că îndeplinim anumite criterii. Cel puțin pe zona noastră, am fost implicați în proces. Cred că suntem acolo. Cred că problemele cele mai mari nu sunt legate de intrarea în OECD, ci de deficitul bugetar, de ajustarea lui, de revenirea României într-un context financiar-fiscal predictibil.
Este industria inovativă suficient reprezentată la BVB? Ce perspective de dezvoltare are?
- Avem exemple de companii, îmi vin în minte Bittnet și AROBS Transilvania Software. Pe de altă parte, este clar că e un domeniu subreprezentat. Dacă te uiți la orice bursă, ca investitor, îți dorești să fie o oglindă a economiei, ca sectoarele cele mai bine reprezentate în economia unei țări să se regăsească și la bursă. Investitorii care vor să ia expunere la economia unei țări ar vrea să o vadă reprezentată acolo. Răspunsul este că sectorul tehnologic este prezent la bursă, însă este subreprezentat.
- Este și o reflecție a modului în care se poziționează companiile tehnologice românești pe piață. E important, dacă vrei să crești și să te dezvolți, să mergi către zona de creare de produse, pentru că asta îți dă stabilitate pe termen lung.
- Cred că este un sector care trece prin transformări majore, sub impactul AI. Pe de altă parte, este afectat și de ceea ce se întâmplă din punct de vedere al tendințelor de deglobalizare. Dacă te gândești la sectoarele cele mai expuse pieței globale, probabil că tehnologia e unul dintre ele. O piață globală care se fragmentează, care se închide – accesul devine mai complicat. Asta probabil nu îi favorizează pe jucătorii mari, pentru că le închide piețe. Probabil jucători care acum 10 ani vedeau ca piață potențială piața globală încep acum să elimine zone pe care nu mai vor sau nu mai pot să le abordeze. Este o piață care trece prin schimbări fundamentale și cred că asta se vede și în sectorul tehnologic de la noi.
Cât de justificat este optimismul legat de creșterea interesului companiilor românești pentru listarea la bursă?
- Să vă răspund în două feluri: nu e optimism și e justificat. Am avut două mesaje pe care eu le-am luat ca o confirmare a poziției noastre ca bursă. Primul anunț, care a trecut relativ nesesizat, a fost cel al companiei DIGI – că intenționează să listeze subsidiara din Spania pe piața spaniolă. Reglementările sunt uniformizate. Dacă încercăm să înțelegem logica reglementărilor, eu cred că găsim soluțiile. Nu cred că este necesar să le modificăm, ci să schimbăm modul în care ne raportăm la ele. Reglementările trebuie să protejeze investitorii, dar în același timp să lase piața să se miște.
- Piața românească nu are lichiditate. E parțial corect. Vedem o lichiditate în creștere, dar poate să fie mai bine. Lichiditatea este creată de informație, de lucrurile care se întâmplă. O companie nu poate să dea informații în fiecare zi, emite rapoarte la trei luni. Și atunci ceea ce mișcă prețul în perioadele intermediare e fluxul de informații, dinamica. Dacă permitem această dinamică – și eu cred că reglementarea o permite – asta ajută piața să se miște.
- O altă temă care îmi place este ideea de joc la bursă. Acum 10-15 ani am fi auzit că investiția este un lucru serios, că trebuie să îți faci temele pentru a investi. Acum spun: jocul, ca idee, e ceva cu care ne-am născut, ceva ce ne făcea plăcere; haideți să nu eliminăm jocul din viața noastră, haideți să facem investiția simplă. Sigur, dacă vrem să învățăm ce sunt multiplii, ce înseamnă price/earnings, ce înseamnă book ratio, dacă vrem să facem o analiză financiară, putem să o facem, dar nu este obligatoriu. Există inclusiv dovezi științifice că există corelație între performanța unei companii și calitatea managementului sau calitatea produselor ei. Poți lăsa la o parte analiza complicată și să te gândești: o companie care are produse bune e probabil să performeze bine, și atunci hai să investesc în ea.
Partener instituțional:
Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
***
Urmărește-ne pe Google News
