Mii de oameni au ieșit în stradă, luni, în capitala Teheran și în mai multe orașe iraniene pentru a denunța inflația în creștere și prăbușirea monedei naționale, care le-au au afectat bugetele și au aruncat piețele în haos, informează New York Times.
Rialul iranian a atins un minim istoric în weekendul trecut față de dolarul american, iar rata anuală a inflației a crescut la 42,2% în decembrie. Duminică, rialul iranian a scăzut la 1,42 milioane pentru un dolar. Luni, acesta se tranzacționa la 1,38 milioane pentru un dolar.
Șeful băncii centrale a Iranului, Mohammad Reza Farzin, și-a dat demisia luni, iar fostul ministru al economiei, Abdolnaser Hemmati, urma să-l înlocuiască.
Videoclipurile distribuite online au arătat forțele de securitate trăgând cu gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatarii din Teheran. Potrivit CNN, au mai fost demonstrații în orașele Isfahan, Shiraz și Mashhad.
Președintele Masoud Pezeshkian a recunoscut amploarea crizei în timpul discursului său de duminică în fața Parlamentului cu privire la bugetul propus pentru 2026. El a dat vina pe deciziile luate de guvernele și parlamentele anterioare pentru situația actuală.
Turbulențele economice reprezintă o nouă provocare pentru liderii iranieni, care încearcă să mențină controlul asupra țării lor de 92 de milioane de locuitori, în timp ce se recuperează după atacurile asupra instalațiilor nucleare din iunie, lansate de Israel și Statele Unite, și după campania de „presiune maximă” a administrației Trump, menită să asigure un nou acord privind programul nuclear al Iranului.
Iranul a cunoscut valuri repetate de proteste alimentate de problemele economice, seceta și alte nemulțumiri începând din 2017. Forțele de securitate iraniene au reprimat protestele anterioare cu forță letală și arestări, crescând miza pentru cei care își fac publice nemulțumirile.
Experții atribuie agravarea problemelor economice ale Iranului unei serie de factori, de la managementul deficitar la politicile care mențin economia țării închisă. Eforturile intensificate ale administrației Trump de a limita vânzările de petrol ale Iranului către țări străine și războiul cu Israelul din iunie, în timpul căruia guvernul a apelat la băncile iraniene pentru a-și acoperi costurile, au contribuit, de asemenea, la înrăutățirea situației economice.
Ce opțiuni are Guvernul
Guvernul are puține opțiuni pentru a rezolva rapid criza, a declarat Amir Hossein Mahdavi, doctorand în științe politice la Universitatea din Connecticut, care studiază economia Iranului.
Ar putea schimba relația cu Statele Unite în schimbul relaxării sancțiunilor, a spus el, sau ar putea reduce drastic cheltuielile guvernamentale, dar niciuna dintre aceste opțiuni nu pare probabilă. „În prezent, riscul unei inflații ridicate susținute și al repetării experiențelor recente, precum cele din Venezuela și Argentina, este din ce în ce mai mare”, a apreciat Mahdavi.
Bugetul propus pentru 2026 a arătat dilema guvernului, reflectând o scădere substanțială a veniturilor din petrol și o dependență crescută de veniturile din impozite.
Luni, Parlamentul a respins bugetul propus, a raportat agenția de știri semioficială Tasnim.
Prăbușirea monedei a fost dureroasă pentru iranienii obișnuiți, care au văzut cum valoarea salariilor și economiilor lor a scăzut, în timp ce prețurile bunurilor și serviciilor au crescut vertiginos.
Omid, un manager de vânzări în vârstă de 42 de ani din Teheran, a declarat că valoarea venitului său lunar a scăzut de la 300 de dolari la echivalentul a 200 de dolari, în doar două luni.
Prețurile alimentelor au crescut cu 72%, iar cele ale produselor medicale și de sănătate cu 50% față de decembrie anul trecut, potrivit Centrului de statistică de la Teheran.
(Citește și: „Iran – Noua generație de elite politice dorește o revizuire a relațiilor cu Occidentul și statele arabe”)
***
Urmărește-ne pe Google News
