Colectarea de textile din România se ridică la 0,5 – 0,7 kilograme pe an, pe cap de locuitor, a precizat Marius Munteanu, membru în consiliul director ARETEX, manager național TEXCYCLE Romania, în condițiile în care trăim într-o perioadă în care costurile de fabricație ale produselor asiatice sunt mai reduse decât costurile de colectare ale reciclatorilor.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței „Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național”, organizată de Conferințele CDG la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Parlamentul României. Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.
„Trăim într-o eră cu o piață invadată de produse din spațiul asiatic și costurile lor cu mult sub costurile noastre de colectare și punere pe piață a produselor reutilizabile. Motiv pentru care, și aici ar trebui să gândim un ajutor, o încurajare a punerii pe piață a produselor reutilizabile, și nu de stimulare a producției, pentru că resursele producției de textile sunt enorme – apă, energie și toate celelalte sunt la prețuri foarte mari.
Colectarea pe cap de locuitor este între 0,5 – 0,7 kilograme pe an. Cu proiecte pilot, am reușit să o ducem unde la 2 – 2,5 kg pe cap de locuitor, anual, cu eforturi. Considerăm că, dacă am putea primi ajutor din partea celor legiferează fluxul, am putea să creștem”, a declarat Munteanu.
Redăm în continuare principalele declarații:
- Vin aici ca membru în consiliul director al ARETEX, Asociația Română de Reutilizare și Reciclare Textile. Acum 2 ani ne-am dat seama că nu putem să avem o punte de legătură și de dialog cu autoritățile, fără să ne strângem toți sub o pălărie. Am numit-o ARETEX și încercăm să împăcăm și Ministerul Mediului, și Ministerul Economiei, și alte autorități care sunt implicate în activitatea noastră.
- Ca asociație, venim după 2024, un an în care practic am manageriat peste 7.000 de tone de textile colectate în România, lucru ce părea imposibil în 2021 – 2022. Avem în asociație colectori, reciclatori, avem centre de sortare care urmează o cale naturală și normală de la colectarea textilului, până la repunerea lui în circulație, și până la despicarea lui în fibre și până la vânzarea, ipotetică acum, a acestor fibre. Ajungem iarăși la discuția privind o lipsă a pieței pentru produsul reciclat.
- În urma cu ceva timp ne puteam lăuda că, practic, sistemul se autofinanța. Crizele din ultimii ani a făcut ca piața de vânzare a textilelor reutilizabile să se prăbușească și să nu se mai poată autofinanța toată activitatea noastră. De aceea, trebuie să gândim pentru viitor niște scheme de finanțare. Ele sunt deja puse în practică în Europa, implică foarte mult și producătorii, prin răspunderea extinsă a producătorilor. Aceasta trebuie implementată foarte curând și în România, dacă vrem să mai avem colectori și dacă vrem să creăm acest flux care să ducă la circularitatea produsului textil.
- Trăim într-o eră cu o piață invadată de produse din spațiul asiatic și costurile lor cu mult sub costurile noastre de colectare și punere pe piață a produselor reutilizabile. Motiv pentru care, și aici ar trebui să gândim un ajutor, o încurajare a punerii pe piață a produselor reutilizabile, și nu de stimulare a producției, pentru că resursele producției de textile sunt enorme – apă, energie și toate celelalte sunt la prețuri foarte mari.
- Colectarea pe cap de locuitor este între 0,5 – 0,7 kilograme pe an. Cu proiecte pilot, am reușit să o ducem unde la 2 – 2,5 kg pe cap de locuitor, anual, cu eforturi. Considerăm că, dacă am putea primi ajutor din partea celor legiferează fluxul, am putea să creștem.
- Scopul nostru este crearea acestei punți de dialog dintre noi și autorități, și găsirea unor sisteme de finanțare pentru partea de colectare selectivă și partea de reciclare. Discutăm foarte mult despre colectarea selectivă a textilelor, dar punem căruța în fața cailor – putem să colectăm selectiv, foarte multă lucrul acesta acum, dar întrebarea naturală este Ce se întâmplă cu ele mai departe, ce se întâmplă atunci când colectăm?
- Din punct de vedere awareness-ului, avem mult de lucru, suntem la început, dar, pas cu pas, cu siguranță o să ajungem unde trebuie. Am pierdut câteva trenulețe, dar cred că suntem pe drumul bun.
Întrebare: Cum se reciclează diferitele tipuri de textile și ce rezultă în urma reciclării, care este stadiul în care ne aflăm?
- Primul accent se pune pe pregătirea pentru reutilizare. Este lucrul care stă la baza piramidei de reciclare. Pregătirea produsului pentru reutilizare înseamnă intrarea produsului într-un centru de sortare corect, separare pe fibre, pe compoziții fibroase, și încercarea valorificării, cât de mult se poate, a produsului respectiv. Practic, ducerea către circularitate. Nu se reușește 100%. Un alt lucru important, în urma acestui procedeu, partea de depunere pe groapă este de doar 0,3%. Adică, tot ce colectăm în momentul de față merge către reintroducere în sistem, ca produs reutilizabil, despicarea în fibre pentru tot felul de industrii. Și mai este partea de bumbac, absorbant, care se duce tot către industrie. Acestea sunt principalele trei canale de reciclare a textilului, în momentul de față. Sperăm să vină TOMRA cu o idee, toată lumea să vină cu idei palpabile, care să permită unui privat o investiție, pentru că toate ajung la costuri foarte, foarte mari.
Întrebare: Dacă mâine am avea sistemul de răspundere extinsă a producătorului, în cât timp am putea să avem reutilizare bună în piața din România, pornind de la deșeul românesc?
- Părerea mea personală este că am trebui să plecăm de la cei care vin în spatele nostru și să-i convingem să facă anumite lucruri. Probabil că, realist, nu mai devreme de 7 – 10 ani, pentru că trebuie puse la punct lucrurile, de jos, trebuie educație. Nu pot face mai devreme lucrurile mai bine
Parteneri instituțional:
Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
***
Urmărește-ne pe Google News
