Principala problemă o reprezintă avantajele concurențiale neloiale legate de costurile cu energia, forța de muncă și legislația.

28 octombrie, 2025

Un sfert din maculatura colectată în România pleacă la export unde este reciclată și reimporată ca materie primă, a avertizat Ionel Ciucioi, director executiv, Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie din România – ROMPAP, adăugând că multe state își protejează industria circulară prin interzicerea acestor comportamente.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței „Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național”, organizată de Conferințele CDG la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Parlamentul României. Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„Problema pe care vreau să o ridic este cea a concurenței industriei noastre, în special în sectorul hârtiei, unde ne confruntăm cu o concurență neloială din partea statelor non-UE. Ca date, din maculatura colectată în România, un sfert pleacă la export și nu este reciclată în țară, deși avem capacități — capacități care nu sunt folosite integral. Principala problemă o reprezintă avantajele concurențiale neloiale legate de costurile cu energia, forța de muncă și legislația”,

El a precizat că în alte state există un cadru legislativ care să încurajeze prelucrarea resurselor în interiorul țării.

„Unele țări își protejează piața: nu se poate exporta deșeu din acele țări, datorită cadrului legislativ, după cum nu se poate importa în acele state produsul finit.
În cazul nostru, însă, deșeul pleacă în aceste țări și se întoarce sub formă de hârtie – produs finit –, datorită avantajelor competitive pe care acestea le au comparativ cu industria noastră. Nu este vorba că nu putem plăti; plătim, dar ne confruntăm cu avantaje pe care ele le au, iar noi nu, precum și cu un cadru legislativ în acele țări care ne împiedică, de exemplu, să exportăm hârtie acolo sau să importăm deșeu de acolo”, a declarat directorul executiv ROMPAP.

Redăm în continuare principalele declarații:

Colectarea și reciclarea nu sunt nici ieftine, nici competitive, în special pentru că nu sunt luate în considerare toate costurile asociate. Se acționează rapid, alegând varianta cea mai ieftină, astfel încât să scăpăm de o problemă, nu să aducem valoare adăugată.
Implementarea nu se poate realiza fără un cadru legislativ corect și fără aplicarea corectă a principiului poluatorul plătește, astfel încât să susțină colectarea și reciclarea.

Problema pe care vreau să o ridic este cea a concurenței industriei noastre, în special în sectorul hârtiei, unde ne confruntăm cu o concurență neloială din partea statelor non-UE. Ca date, din maculatura colectată în România, un sfert pleacă la export și nu este reciclată în țară, deși avem capacități — capacități care nu sunt folosite integral. Principala problemă o reprezintă avantajele concurențiale neloiale legate de costurile cu energia, forța de muncă și legislația.

Nu vorbim aici despre țările UE — cea mai mare parte a deșeurilor pleacă în țări non-UE —, iar soluția găsită de alte state este existența unui cadru legislativ care să încurajeze prelucrarea resurselor în interiorul României, respectiv în interiorul UE.
Unele țări își protejează piața: nu se poate exporta deșeu din acele țări, datorită cadrului legislativ, după cum nu se poate importa în acele state produsul finit.

În cazul nostru, însă, deșeul pleacă în aceste țări și se întoarce sub formă de hârtie – produs finit –, datorită avantajelor competitive pe care acestea le au comparativ cu industria noastră. Nu este vorba că nu putem plăti; plătim, dar ne confruntăm cu avantaje pe care ele le au, iar noi nu, precum și cu un cadru legislativ în acele țări care ne împiedică, de exemplu, să exportăm hârtie acolo sau să importăm deșeu de acolo.

În domeniul hârtiei și cartonului, avem o industrie solidă, o industrie funcțională, una dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere al reciclării. Hârtia este printre cele mai colectate și reciclate materiale: aproximativ 75% al nivelul Uniunii Europene și 65%-70% în România.

Cea mai mare problemă în partea de colectare o reprezintă legislația și costurile și, mai ales, cultura și modul cum este privită colectarea de cetățeni. Colectarea la nivel industrial merge foarte bine. Am lucrat în domeniu, am condus inclusiv cel mai mare lanț de colectare din România în domeniul industriei de hârtie și știu cum funcționează. Din partea populației, însă, avem mari probleme. Nu se colectează selectiv pentru că nu există această cultură. Oamenii nu știu cum să colecteze selectiv. Pe lângă educație, trebuie și legislație, trebuie și amenzi și aplicarea consecventă a acestora.

Nu avem nevoie de subvenții neapărat. Bineînțeles, ele sunt bune și în anumite cazuri trebuie, dar nu aceasta este problema. O economie de piață funcțională înseamnă, în realitate, crearea unui cadru corect și are nevoie de o concurență loială din toate punctele de vedere și în toate sectoarele. Uniunea Europeană, din păcate, merge în alt sens: foarte multe restricții, foarte multe taxe, ceea ce creează, din punct de vedere al competitivității, un mare dezavantaj pentru noi.

Ca și încheiere, avem nevoie de o cultură a reciclări și avem nevoie ca reciclarea să nu mai fie văzută ca o conformare, ca o obligație legislativă, ci trebuie inclusă în lanțul de valoare și în crearea de valoare pentru societăți.