VIDEO / Florin SPĂTARU, Consilier Președinte, GRAMPET Group: Grampet a preluat un număr de porturi dunărene pentru a dezvolta huburi logistice

15 octombrie, 2025

România și-a propus ca peste 30% din transportul de marfă să fie transferat din transportul rutier către transportul feroviar până în 2030, însă pașii în această direcție au fost extrem de limitați, a avertizat Florin Spătaru, consilier președinte, Grampet Group.

El a precizat că importanța conexiunilor feroviare este cu atât mai relevantă în contextul boomului transportului maritim, existând o nevoie tot mai pronunțată de interconectare.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG „Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”, organizată marți de Conferințele CDG și Banca Națională a României (BNR). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„Facem parte din acel coridor strategic, Global Gateway, dar faptul că nu avem porturile conectate la aceste rute de transport și nici structuri intermodale care să ducă la un avantaj competitiv transformă această oportunitate în istorie.
Pe lângă transportul feroviar (…) am preluat un număr de porturi dunărene pentru a dezvolta aceste huburi logistice și pentru a aduce României acest avantaj competitiv”, a declarat Florin Spătaru.

Redăm în continuare principalele declarații:

Grupul Grampet, înființat în 1998, este unul dintre pionierii extinderii regionale în domeniul transporturilor, dar și în domeniul producției de material rulant. Cam așa arată harta Europei din perspectiva Grampet și asta este și o invitație către dvs., antreprenorii români, ca de fiecare dată când aveți operațiuni în diversele țări europene și nu numai, să folosiți serviciile companiilor românești, care în acest moment acoperă mai bine de jumătate din țările europene.

Vorbim de 20 de companii, operațiuni în 10 țări, principalele țări din UE cu care România are legături, dar vorbim și de o extindere accelerată a activității. Chiar în aceste luni vom semna un parteneriat pentru deschiderea unei noi fabrici de material rulant într-o țară vecină. De ce facem acest lucru? Pentru că am înțeles foarte bine că fluxurile logistice, cele feroviare în principal, nu vor veni în România de la sine. Nu vom aștepta cu brațele încrucișate; toți acești operatori de transport, în special cei feroviari, trebuie să definească aceste fluxuri și, prin poziționarea lor în celelalte țări, să obțină un avantaj competitiv prin rerutarea acestor fluxuri către România.

În 2025, avem 50 de milioane de euro investiții în material rulant. PNRR a ajutat și va ajuta în continuare, pentru că sunt proiecte noi, inovative, finanțate prin PNRR. În 2026 vom investi peste 100 de milioane de euro în linii de producție noi, în material rulant și în modernizarea tuturor acestor unități de producție. Pentru o economie europeană, dar și pentru economia românească, este important ca independența economică să aibă ca pilon principal transportul.

Vorbeam de decarbonizare: până în 2030, România și-a propus ca peste 30% din transportul de marfă să fie transferat din transportul rutier către transportul feroviar. Până acum, nu s-a întâmplat mare lucru. Salutăm adoptarea acelei HG prin care s-au actualizat taxele pe tonă-kilometru, astfel încât România să aibă un instrument pentru a sprijini această trecere către sectorul feroviar, sector care are o amprentă de carbon mult redusă față de celelalte sectoare de transport.

Facem parte din acel coridor strategic, Global Gateway, dar faptul că nu avem porturile conectate la aceste rute de transport și nici structuri intermodale care să ducă la un avantaj competitiv transformă această oportunitate în istorie.

Pe lângă transportul feroviar, am preluat un număr de porturi dunărene pentru a dezvolta aceste huburi logistice și pentru a aduce României acest avantaj competitiv.

Ce ar trebui făcut? Partea din fondurile de modernizare și fondurile pentru decarbonizarea României, care duc la dezvoltarea infrastructurii feroviare, trebuie implementată cât mai repede. Vorbim de cele aproximativ 10 miliarde de euro care trebuie alocate transporturilor și care ar trebui să ducă la electrificarea sistemului de transport feroviar. Aproximativ 60% din infrastructura feroviară din România nu este electrificată.

Ne gândim foarte serios la implementarea unor alternative pentru transportul feroviar cu locomotive pe bază de hidrogen. Știu că acea strategie era finalizată la sfârșitul lui 2022 – începutul lui 2023. Acum am adoptat strategia națională pe hidrogen, cu oportunitatea de a dezvolta acest ecosistem al hidrogenului, cu impact foarte mare în transport. De aici până la implementarea acestei strategii și la obținerea de produse există o cale foarte lungă. Mă aștept ca dl. ministru Pîrslaru, împreună cu cei de la Economie, să discutăm proiectele concrete, nu doar strategiile pe hârtie, pentru a dezvolta acest sector.

Mai am o propunere personală, care ține de asigurarea unor fonduri pentru stimularea exporturilor de capital românești în regiune și la nivel internațional. România beneficiază de un număr de companii de stat; o bună parte dintre ele asigură profituri consistente. Aceste profituri trebuie să genereze plusvaloare și să aibă un efect de „snowball”, de rostogolire. Una dintre propuneri ar fi ca România să-și creeze un fond suveran de stimulare a exporturilor, pentru a sprijini antreprenorii români care doresc să-și dezvolte activitatea, pentru că vom avea un influx de capital și companii străine care își vor dori să-și stabilească sediul principal în România, având astfel un instrument financiar cu care să fie sprijiniți. Majoritatea țărilor mari exportatoare de capital au astfel de fonduri suverane. Noi avem și modalitatea practică de a face acest lucru. Cred că este o necesitate.

Mi-aș fi dorit ca Bursa Română de Mărfuri și Bursa de Valori să fie burse regionale. Să nu mai discutăm doar despre PIB, ci despre produsul național brut, astfel încât capitalul românesc cu impact semnificativ în piețele regionale și internaționale să devină un instrument cu care politicile economice ale României să fie dezvoltate.

Vom continua cu investițiile, cu dezvoltarea regională, cu speranța că antreprenoriatul român va continua să fie sprijinit inclusiv în țară, pentru că prima carte de vizită pe care o vei arăta când te duci în altă țară este ceea ce ai realizat în țara ta.

Profiturile companiilor de stat ar putea fi capitalizate într-un fond separat, care să aibă ca destinație stimularea exporturilor românești. Ar trebui să vorbim de solidaritate, să înțelegem cum aceste companii se dezvoltă și să creăm un ecosistem al marilor exportatori de capital. Și alte țări fac la fel. De ce să nu folosești serviciile românești pentru activitățile desfășurate în altă țară? Aici putem vorbi de avantaje competitive.

Achiziționarea unor unități de producție care altfel ar fi devenit un morman de fiare vechi: Reva Simeria produce cisterne pentru combustibilul destinat aviației, pentru o dezvoltare pe care OMV o face în România și care va acoperi o piață regională.
Reloc Craiova, împreună cu cei de la ABB, a dezvoltat locomotive finanțate prin PNRR cu tehnologie nouă și vom continua să dezvoltăm aceste unități pe bază de hidrogen.

Această experiență și expertiză a dus la poziționarea noastră față de diverse guverne și la alegerea Grampet ca partener de încredere; vorbim și de logistică. În Grecia, Grampet este un nume foarte cunoscut, avem colaborări în Bulgaria și Ungaria. Avem și o fabrică unde facem mentenanța materialului rulant. Această experiență ajută foarte mult, fiind ceea ce ai realizat în țară.

Jumătate din profit a fost lăsat în companii pentru investiții, iar jumătate putea fi alocat în acest fond suveran. Există soluții.

Nu veți găsi o țară în Europa, dar și în alte zone, care să promoveze exporturile și extinderea capitalului autohton la nivel regional fără instrumente financiare. Țările dezvoltate la nivel european au avut astfel de instrumente pentru dezvoltarea exporturilor, instrumente financiare care să stimuleze tranziția de la PIB la PNB.