28 octombrie, 2025

Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerului Energiei, a declarat luni că România este hotărâtă să se implice activ în tranziția energetică impusă de Pactul Verde European, vizând obiectivele Uniunii Europene pentru 2030 și 2050. El a subliniat că, pe lângă dezvoltarea surselor regenerabile, precum energia solară și eoliană, proiectul Neptun Deep din Marea Neagră reprezintă o resursă esențială pentru tranziție în procesul de renunțare treptată la cărbune, contribuind totodată la securitatea energetică a țării.

El a arătat că instituția este pe deplin aliniată cu politicile europene și sprijină puternic producerea de energie curată, în special solară și eoliană, prin fonduri din PNRR și din Fondul pentru Modernizare.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței „Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național”, organizată de Conferințele CDG la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Parlamentul României. Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.


Ministerul a lansat scheme de finanțare pentru investițiile private și proiecte destinate consumului propriu al instituțiilor publice, precum și apeluri pentru contracte de diferență care garantează un preț stabil al energiei regenerabile pe termen lung.

„Suntem deplin aliniaţi cu obiectivele europene, susţinem masiv sursele curate, regenerabile, de producere de energie, în principal de electricitate. Ministerul Energiei, cu bani europeni, fie că vorbim de PNRR, fie că ne referim la Fondul pentru modernizare, a susţinut şi va susţine în continuare capacităţi de producţie din energie regenerabilă, în principiu, evident solar şi eolian, dar nu numai.

Redăm în continuare principalele declarații:

  • Sunt bucuros și onorat să fiu la evenimentul organizat de Curs de Guvernare, o platformă care m-a inspirat foarte mult, cu multe informații, analize valoroase pe care le-am folosit în aparițiile mele TV, sau în perioada cât am condus Comisa de Industrii și Energie din Parlamentul European, fără a putea cita întotdeauna sursa, însă mi-au fost extrem de utile și sunt convins că și multor alți colegi.
  • În paralel avem aici în Palatul Parlamentului o reuniune foarte importantă la care participă și Comisarul UE pentru Energie, dl Dan Jørgensen, reuniunea miniștrilor energiei din 17 state din regiune, sunt chestiuni legate de interconectări, de piața gazului natural, urmările invadării Ucrainei de către Rusia, la lucrări participând și ministrul ucrainean al Energiei. Astfel că din păcate nu voi putea participa pe toată durata discuțiilor, fiind nevoit să mă întorc, să fiu gazdă pentru oficialii străini.
  • Pentru că energia a fost amintită, și desigur proiectele din energie sunt deosebit de importante în contextul economiei circulare, a pactului verde european (Green Deal), a transformării pe care UE încearcă s-o realizeze, și va reuși s-o facă până în 2050, cu obiective ambițioase pentru 2030. Vreau să vă informez că există o determinare puternică a Ministerul Energiei să susțină tot acest proces. Suntem pe deplin aliniați cu obiectivele europene. Susținem masiv sursele curate regenerabile de producere de energie, în principal de electricitate. Ministerul Energiei cu bani europeni, fie că vorbim de PNRR, fie că ne referim la Fondul pentru modernizare a susținut și va susține în continuare aceste unități de producție cu energii regenerabile, în principiu solar și eolian, dar nu numai. Am avut programe de susținere a investițiilor inițiale, parte din Capex, atât prin PNRR cât și Fondul de modernizare, pentru investitori privați și în cazul Fondului de modernizare pentru Unități Administrativ Teritoriale sau instituții publice, vorbim despre autoconsum, și am lansat cu mult succes două apeluri pentru contactele pe diferență, oferind un preț stabil pentru următorii 15 ani, pentru energii regenerabile.
  • Sigur că în paralel avem proiectul strategic Neptun Deep, pentru exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră. România poate fi un furnizor de securitate energetică. Dincolo de economia verde, decarbonizare, mai sunt cel puțin două elemente foarte importante, ce țin de consumul energetic: securitatea energetică și prețul energiei, deoarece fără prețuri competitive, fără ca ele să scadă va fi foarte dificil să asigurăm suportul populației, al decidenților politici pentru tranziția verde, și aici evident pentru perioada de tranziție gazele naturale din Marea Neagră joacă un rol important.
  • Ultimul proiect strategic pe care îl avem în vedere este energia nucleară, investițiile pentru reparațiile capitale la Reactorul 1 de la Cernavodă și finalizarea construcției reactoarelor 3 și 4. Energia nucleară nu este o sursă regenerabilă dar ne ajută să ne atingem țintele de decarbonizare și ne asigură și securitatea aprovizionării. Mai este parteneriatul cu SUA pentru construcția reactoarelor mici și modulare de la Doicești.
  • Există și o sursă de energie pe care România nu a exploatat-o până în prezent, cea a centralelor alimentate cu deșeurile din marile orașe. Am văzut că au fost unele inițiative de a folosi aceste deșeuri municipale în scopul producerii de energie electrică și termică. Este un model utilizat la nivel mondial, și în multe orașe europene.
  • Altfel, Ministerul Energiei nu interferează în mod direct cu partea de colectare și reciclare a deșeurilor, doar indirect, ca parte a guvernului României și ca instituție avizatoare pentru unele proiecte. Realizăm importanța utilizării deșeurilor într-o economie circulară, inclusiv prin producerea de energie. Astfel că Conferința Curs de Guvernare de astăzi „Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național” este binevenită și vă asigur de determinarea Ministerului Energiei de a fi parte la acest proiect cu competențele și toate implicațiile posibile.
  • Principalul scop al Ministerului Energiei este să reducem costul energiei, în special în cazul electricității. Acesta este obiectivul nostru primordial. Există un plan elaborat la Ministerul Energiei și care este în plină desfășurare. Acum aș vrea, și cu experiența de 16 ani în Parlamentul European, și 5 ani ca președinte al Comisiei de Industrii și Energie să spun, fiind și la o conferință cu profesioniști în domeniu, nu la o dezbatere televizată, că așteptările privind ieftinirea energiei să fie rezonabile. Cât timp suntem în UE, cât timp suntem în piața unică europeană, cât timp putem teoretic exporta către alte țări, capacitatea de interconectare a României este limitată – avem un punct de congestie la conexiunea Ungaria-Austria și Slovacia-Austria – aceste lucruri au efecte asupra României. La orele de vârf nu putem importa energie din nordul și vestul UE la un preț competitiv și toată zona noastră plătește un preț mult mai ridicat pentru energia electrică. Și atât timp cât suntem în piața comună europeană nu trebuie să ne așteptăm la reduceri semnificative ale prețului energiei electrice. Toate inputurile vor face ca prețurile la energia electrică să rămână mari în Uniunea Europeană și ne vom confrunta cu o lipsă de competitivitate.
  • Ceea ce putem face este să găsim anumite instrumente, respectând regulile economiei de piață, de a ajuta anumite sectoare economice pe partea de costuri operaționale sau dând prioritate încheierii de contracte de furnizare energie pe termen lung. Și nu doar patronatul hârtiei se confruntă cu această impredictibilitate a prețului energiei. Eu personal văd migrarea către contracte bilaterale transparente nu ca cele din trecut încheiate cu „băieții deștepți din energie”. Cred că este cea mai bună metodă pentru ieftinirea energiei electrice pe teren scurt. Atâta timp cât cea mai mare parte din consumul de energie electrică va fi tranzacționat pe PZU (piața pentru ziua următoare), vom avea fluctuații, vom avea speculații, toți jucătorii din piață vor încerca să își optimizez pozițiile și rezultă o spirală a creșterii prețului, plus costul marginal care aliniază toate prețurile la cel mai mare preț de pe PZU pentru care există cerere. În toate aceste situații vom rămâne cu prețuri foarte mari la energie. În concluzie trebuie să avem așteptări moderate, pentru că Uniunea Europeană nu are soluții pe termen scurt pentru ieftinirea semnificativă a energiei electrice și pentru a fi competitivă cu Statele Unite, cu Asia sau cu Turcia. Și vă veți confrunta în continuare cu această situație.
  • În ceea ce privește chestiunea legată de autoconsum, într-adevăr pentru UAT-uri și instituții publice, gradul de finanțare pentru a ajunge la autoconsum a fost mult mai mare, spre 100%. Pentru că am avut un buget limitat, am avut două variante: să acordăm unui număr mai mare de companii finanțări pentru autoconsum însă în sumă limitată, sau să acordăm finanțări consistente unui număr redus de companii. La ultimul call, am avut un număr mult mai redus decât la cel dinainte. Este un punct de reflexie pentru a vedea cum vom proceda în continuare.
  • Referitor la Neptun Deep, producția de gaze va fi direcționată cu prioritate spre satisfacerea necesarului de pe piața internă și apoi pentru exporturi. Vom dubla capacitatea de extracție de la 9 miliarde metri cubi la 18 mld în a doua jumătate a anului 2027. Intră în producție toamna viitoare termocentrala de la Mintia, sper că va intra în funcțiune și Iernut, trebuie găsite soluții legale pentru acest obiectiv care este finalizat în proporție de 98%, mai sunt și alte proiecte, inclusiv repornirea Azomureș, și altele care necesită gaze naturale și o mică parte va fi destinată exportului.
  • Pentru încheierea de contracte pe termen lung suntem total de acord. Va trebui să convingem furnizorii, traderii sau să găsim modalități de impunere a unei legislații dar fără contracte pe termen lung,l fără contracte multianuale nu văd nicio soluție pentru a obține predictibilitate.

Parteneri instituțional:

Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, Parlamentul României

Parteneri:

EY România

ECOTIC


RER Group

TOMRA

SNRB

Asociația Cronica Europeană

***

[newsman_subscribe_widget formid="nzm-container-91885-6936-62e2a1251fbbbf9d28a8dd5a"]

Articole recomandate:

Etichete:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: