VIDEO/ Cristian Bușoi, Membru în boardul Agenției Europene pentru Medicamente: „România, pe ultimele locuri în UE la accesul pacienților la terapii aprobate european”

6 martie, 2026

România rămâne printre ultimele țări din UE în ceea ce privește accesul pacienților la terapii aprobate, a declarat Cristian Bușoi, membru în boardul EMA – Agenția Europeană pentru Medicamente.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”„Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată în 4 martie 2026 de CursdeGuvernare.ro la Parlamentul României – în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

El a subliniat că problemele țin atât de finanțarea acestor terapii, cât și de proceduri și reguli interne, dar există oportunități de îmbunătățire prin parteneriate cu industria farmaceutică, inițiative multianuale și planuri cu număr garantat de pacienți și discounturi semnificative.

„Altfel, impredictibilitatea și modificările frecvente descurajează prezența inovației în România”, a mai spus Bușoi, precizând că țara poate beneficia de sprijin și bune practici de la nivel european.

Redăm în continuare principalele declarații:

Am convingerea că o mai mare importanță acordată programelor de sănătate strategice ar putea să ne crească reziliența și gradul de securitate, mai ales că unele, cum ar fi cele dedicate HIV și hepatitelor, pot, cu un focus și o finanțare mai bună, să genereze efecte concrete și pozitive.

Securitatea națională crește capacitatea de a răspunde la amenințări biologice și sanitare. O populație sănătoasă poate fi mult mai pregătită și mai capabilă în situații de securitate națională. A pune discuția legată de sănătate și programe în relație cu securitatea națională este extrem de binevenită. La nivel european există inițiative care pot susține programele naționale, fie prin strategii, fie prin alte mecanisme.

E4Health – îl cunosc foarte bine, am fost raportor al Parlamentului European, se termină în 2027, dar este în negociere cadrul 2035, iar sănătatea își va găsi un loc în viitorul buget multianual al UE. Există inițiative ale ERA; chiar anumite prevederi privind Joint Procurement pot fi relevante pentru a face programele naționale din România mai relevante.

Sunt în management board al Agenției Europene a Medicamentului (EMA), reprezentând Parlamentul European. EMA are rolul de a aproba, în primul rând, tratamente inovative, are anumite atribuții și în privința medicamentelor generice; în farmacovigilență are unele atribuții importante. Nu intervine direct în programele de sănătate, dar multe programe din România înseamnă terapii care să rezolve boli – nu doar oncologice, ci și boli precum HIV sau hepatită – și este legat de finanțarea unor terapii.

EMA trebuie să aprobe terapii repede și la timp și o face într-un termen rezonabil; știu că companiile și acest ecosistem sunt mulțumite, iar oamenii în general sunt mulțumiți de viteza în care acționează. Nu sunt precum FDA, nu are nici fee-urile FDA, iar filosofia de acolo, din SUA, este foarte diferită; dar până în prezent este un echilibru bun între viteza de aprobare și costurile aprobării.

Marea problemă este modul în care terapiile aprobate ajung la pacienți. Aici sunt discrepanțe majore în UE; România este pe ultimele locuri, din păcate, dintr-un motiv obiectiv – și am spus-o de multe ori. Vorbim de finanțarea acestor terapii, dar sunt și multe lucruri care pot fi îmbunătățite la nivel de regulamente, la modul în care ne facem procedurile, evaluarea tehnologiilor medicale. Putem fi mai creativi în ceea ce privește finanțarea, putem intra în parteneriate mai aprofundate cu industria pharma, să gândim inițiative multianuale pe termen mediu și lung, un număr garantat de pacienți, dar și cu discounturi mari.

Din experiența de mulți ani în Parlamentul European și fiind în contact direct cu decidenți la nivel european și chiar internațional, plus legătura constantă cu companiile pharma din România, știu că există deschidere la a discuta soluții cu țările care au dificultăți bugetare, cu condiția să existe predictibilitate și, dacă ne angajăm, să ne ținem de acea direcție. Altfel, impredictibilitatea, toate modificările și presiunea pe companiile pharma descurajează prezența inovației în România.

De la nivel european putem primi sprijin logistic, ne putem inspira din acțiunile altor țări. EMA aprobă la timp, este implicată în farmacovigilență și în alte lucruri pe care le urmăresc. Rămâne să facem o strategie despre cum finanțăm mai bine programele de sănătate și cum putem oferi un acces mai bun pentru pacienți la programele care le pot salva viața.