VIDEO / Conf. Dr. Cătălin GHERGHE, Decan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea București și Coordonatorul lotului olimpic de Matematică al României: Formarea profesorilor este esențială

18 septembrie, 2025

Identificarea și formarea elevilor cu potențialul de a face performanță depinde de calitatea cadrelor didactice, investițiile în perfecționarea acestora fiind insuficientă, este de părere conf. dr. Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică și Informatică, Universitatea București și coordonatorul lotului olimpic de Matematică al României.

El a avertizat că în România poți deveni profesor de matematică fără să faci matematică. El a criticat totodată masterul-didactic suspendat ulterior de Ministerul Educației, la care au ajuns să se înscrie profesori ai universităților care îl puneau la dispoziție datorită burselor foarte mari care se acordau.

„Ei bine, această măsură aberantă a acestui pseudo-master didactic este un atentat la siguranța învățământului din România. Din fericire, domnul ministru a răspuns cererilor noastre și deocamdată l-a oprit. Trebuie să fie regândit. (…) În acel master-didactic s-au pierdut o groază de bani. S-a ajuns inclusiv anul trecut să candideze pentru a fi studenți la acest master-didactic și profesorii de la facultate, la o universitate. S-au înscris pentru că primeau bani, acea bursă enormă, 3.000 și ceva de lei. Nu s-au făcut profesori. Din cei pe care îi avem la masterul nostru, toți sunt profesori”, a comentat Gherghe.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Capitalul uman: Educația – stringența economiei. Ce livrează sistemul de educație de la școală la universitate – pregătire, adecvare la economie, soluții la problema momentului”, organizată în 16 septembrie de CursdeGuvernare.ro, la ASE-Academia de Studii Economice din București. – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

Redăm în continuare principalele declarații:

Rezultatele lotului olimpic al României sunt incredibile. Matematica din România s-a clasat pe primul loc din Europa și pe locul patru în lume, după super-puterile America, China și Coreea. Și vine întrebarea cum e posibil? Mai ales având în vedere că educația medie se spune că nu e atât de bună. Deși dacă te gândești la sport, de exemplu, niciodată nu o să apară vârfuri dacă nu ai o bază. Înseamnă că e de gândit și aici. Este un miracol pentru că rezultatele sunt excepționale fără implicarea societății. Ce s-ar putea face? Aici am încercat să mă gândesc în termen de competențe.

Probabil că se trage și din faptul că există o tradiție. Olimpiadele au fost inventate de România. Prima olimpiadă internațională de Matematică, până atunci nu a mai fost nicio olimpiadă de științe a fost în România, la sugestia Societății de Științe Matematice din România.

Cum încercăm să lărgim baza de excelență? Mă întreabă cunoscuți, ce ar trebui să facă copilul meu să fie olimpic la matematică? Uneori, cu răutate poate am spus, încearcă să faci alt copil. Nu oricine poate. Olimpiadele la nivelul acesta nu sunt pentru toți. Dar cum îi descoperim? Drama omului este că de multe ori a ajuns la sfârșitul vieții și nu a știut niciodată la ce este bun. Nu a fost descoperit. Aici este rolul profesorului și a învățătorului. Cum? Nu e simplu. Un dascăl ar trebui să urmărească privirile copiilor. Poate la nivelul de primar nu ai așa multe moduri să vezi că este bun la matematică.

Matematica a cam fost scoasă de la liceele pedagogice. Un învățător care se pregătește la liceele pedagogice nu mai face matematică în clasele a XI-a și a XII-a. Nu este în regulă. Un învățător va preda română și matematică. Știa Ion Creangă matematică? Are poate cea mai frumoasă problemă de matematică, aceea cu cinci pâini. Deci prima problemă, ne trebuie învățători foarte buni.

Bun. Au fost descoperiți. Ei trebuie pregătiți. Pregătirea olimpicilor înainte de ’90 era incomparabilă și erau lucruri foarte simple. În trimestrul al III-lea primii 40 de copii, cei mai buni la matematică, din țară, erau adunați într-un centru de excelență în care continuau școala. Matematica o făceau cu profesori universitari după un program bine stabilit și făceau și celelalte ore. S-a renunțat.

Profesorii, formarea profesorilor. Poți deveni profesor de matematică fără să faci matematică. O să ajungem, glumim, la nivelul Americii. În învățământul gimnazial din America, cam 70-80% dintre cei care predau matematica, nu au făcut matematica vreodată la facultate. Ei bine, această măsură aberantă a acestui pseudo-master didactic este un atentat la siguranța învățământului din România. Din fericire, domnul ministru a răspuns cererilor noastre și deocamdată l-a oprit. Trebuie să fie regândit.

Noi avem un master de matematică didactică în facultate, nu este un master didactic, dar este un master așa cum trebuie să fie un master didactic.

În acel master-didactic s-au pierdut o groază de bani. S-a ajuns inclusiv anul trecut să candideze pentru a fi studenți la acest master-didactic și profesorii de la facultate, la o universitate. S-au înscris pentru că primeau bani, acea bursă enormă, 3.000 și ceva de lei. Nu s-au făcut profesori. Din cei pe care îi avem la masterul nostru, toți sunt profesori.

Vorbea domnul ministru de gradațiile de merit. În gradații de merit, în fișele acelea, se punctează foarte tare un profesor care a avut copii cu deficiențe. Foarte puțin se punctează un profesor care a pregătit un olimpic internațional. Nu contează la mai nimic lucrul ăsta, faptul că avem un grup de profesori excepționali. Se punctează tot felul de pseudo-cursuri de perfecționare.

Sunt lucruri la îndemână să faci, vorbesc de excelență.

Foarte puțină lume știe despre performanțele olimpicilor. Veneam de multe ori și nu ne aștepta nimeni la aeroport, doar părinții – contează și asta, dar cultura performanței, a excelenței trebuie avută în vedere la nivel de sistem.