5 martie, 2026

Prevenția HIV, inclusiv profilaxia pre-expunere (PrEP), reprezintă un instrument esențial de sănătate publică care poate reduce semnificativ costurile pe termen lung ale sistemului medical, a declarat Claudiu Cheleș, General Manager al Gilead Sciences Romania & Israel.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”„Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată în 4 martie 2026 de CursdeGuvernare.ro la Parlamentul României – în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

El a subliniat că, în România, aproximativ 19.000 de persoane trăiesc cu HIV, dintre care peste 16.000 sunt în tratament, iar anual apar 700–800 de cazuri noi.


„Fără prevenție, costurile cumulativ generate de aceste infecții noi în următorii cinci ani pot ajunge la peste 1,3 miliarde de euro”, a avertizat Cheleș.

Compania susține că obiectivul este eliminarea completă a noilor infecții și subliniază importanța unei guvernanțe strategice, corelate între tratament, testare, diagnosticare și prevenție. În acest sens, în 2026 se lansează sub-programul național de prevenție HIV/SIDA, care include profilaxia pre-expunere, ca parte a strategiei naționale ce poate acoperi perioada până în 2030.

Principalele declarații:

  • Mulțumim pentru această oportunitate de a avea un dialog cu reprezentanți ai autorităților, experți în domeniu și parteneri instituționali. Sunt într-un moment în care discuția despre sănătate nu poate să fie disociată de dialogul pentru securitatea națională, impactul în bugetul țării, siguranța cetățenilor, libera circulație și impactul din nou pe termen lung al unor programe care înseamnă o guvernare strategică.
  • Pentru început voi menționa foarte clar că, în perspectiva HIV, țintele de eliminare înseamnă 0 noi infecții. 0 noi infecții e un deziderat asumat de experții în domeniu și de comunitatea medicală pentru o perspectivă poate chiar de 5 ani înainte și care poate să aibă un impact prin corelația între tratament-testare-diagnosticare și, obligatoriu, prevenție. Fără prevenție vom avea doar un context evolutiv în care așa cum au fost menționate, în referințele anterioare, costurile se cumulează, avem în fiecare an persoane nou infectate, cu risc important în comunitatea în care fac parte și risc în întreaga societate.
  • Prevenția HIV este unul dintre exemplele noi, exemplele moderne care arată diferența între o atitudine cu o abordare reactivă și o guvernanță strategică, cu impact în maturitatea politicilor publice, responsabilitatea instituțională și capacitatea unei țări de a evolua. În ultima perioadă, așa cum am observant, prezența HIV a reprezentat un factor major de interes. Suntem în fața unor declarații publice și urmărim în acest an, ideal până la finalul anului 2026, legea HIV ca politică de stat, cu resurse specifice pentru implementare.
  • Înainte de a comenta aportul inovației și progresul într-o arie specifică, avem un paradox, așa cum am menționat, în HIV. La nivel global există disponibile – așa este și cazul în țării noastre, unde am înregistrat acum 40 de ani primul pacient, prima persoană infectată cu HIV – niște referințe importante. Sunt peste 40 de milioane la persoane infectate cu HIV, la nivel mondial, și doar la nivelul anului trecut 1,3 milioane persoane noi infectate care se adaugă în sistemele specifice țărilor. Chiar dacă tratamentul antiretroviral funcționează și funcționează în proporții covârșitoare la nivel de asigurare al netransibilității.
  • Practic o persoană care ia tratamentul antiretroviral – o singură tabletă pe zi, în anul 2026, în România – nu transmite boala. Există cupluri serodiscordante în care un partener este infectat, este pozitiv, iar celălalt are un statut absolut normal. Și sunt exemple menționate în grupurile de risc, în anumite subpopulații asistăm la o incidență de până la 8%. De aceea asupra acestora mă voi referi în continuare.
  • În contextul expus și de domnul doctor Marinescu, care coordonează legătura centrelor cu Ministerul Sănătății, am acumulat din datele pe care le-am vizualizat recent aproape 30.000 de persoane infectate pe parcursul timpului, acestea sunt date cumulative. În acest moment, în jur de 19.000 de persoane în România sunt infectate cu HIV și un număr important, peste 16000, sunt în tratament.
  • Extrapolarea celor 7-800 de pacienți noi infectați, persoane infectate anual, poate să fie o legătură cu ce se întâmplă… Am auzit anterior impactul în bugete și componența de perspectivă pe termen lung. Avem o referință recentă de date farmaco-economice, care arată diferența între a continua în acest fel, ca până acum – adică asigurarea eminamente doar a tratamentului, cu impactul și costurile generate de către acesta – și practic de aici putem să avem un balans, o vizualizare a impactului introducerii prevenției în HIV.
  • Acest studiu coordonat în nouă țări europene, între care și România, arată niște cifre absolut halucinate: prevenția HIV, strict a infecțiilor noi, poate să economisească, în următorii 10 ani, 30 de miliarde de euro. Acesta este bugetul întregului sistem de sănătate din România anual și calculul la nivel de alocare pentru aceste cazuri noi e o matematică simplă și, stimulat de interlocutorul anterior, voi face această referință. E acest cost al inacțiunii.
  • Deci practic dacă continuăm în același fel vom genera – pentru integrarea în sistemul și în cadrul programului național de combatere și control al epidemiei HIV – costuri care pentru următorii ani pot să ajungă, strict pentru acești 7-800 de pacienți în următorii cinci ani, cum spuneam, la o cifră halucinantă de peste 1,3 miliarde de euro. Deci nu vorbim de costul unui tratament, vorbim despre costurile generate prin multiplicarea și aportul cumulativ al persoanelor noi infectate în sistem.
  • În România avem un profil epidemiologic care este într-o dinamică specifică, aș spune, Estului Europei – corelată și cu contextul circulației cetățenilor în zona noastră. Transmiterea heterosexuală este în continuare principalul mod de infectare, dar avem și niște grupuri de populații specifice care, spuneam, sunt la risc. Și din corelația pe care domnul doctor Marinescu a făcut-o este foarte clar că acolo trebuie să începem să vizualizăm concret impactul și, ulterior, să găsim resurse pentru a crește exponențial impactul prevenției.
  • Prevenția universală însă nu este nici posibilă, nici suficientă. Încă odată, aceasta trebuie să fie țintită, adaptată grupurilor cu risc și eliberată de stigmă.
  • Profilaxia pre-expunere ar duce o strategie și un tip de intervenție personalizată, care se adaugă unor metode care și-au dovedit, prin tratament și testare, eficiența.
  • Voi lista în final unde suntem: avem lansarea sub-programului național de prevenție HIV/SIDA în 2026, încă din acest debut de an, care introduce și profilaxia pre-expunere ca instrument de prevenție activă și suntem în faza de urmărire a inițierii strategiei naționale – acea lege HIV pe care am menționat-o și care are posibilitatea să acopere următoarea perioadă, în mod primar până la nivelul anului 2030, și care introduce alături de controlul HIV, încă o dată, prevenția în mod particular în cazul acestei afecțiuni cronice care are o evoluție, așa cum știm foarte bine…
  • Un pacient care este infectat cu HIV, în tratament și cu asigurarea comorbidităților specifice, are o speranță de viață absolut ca a unei persoane normale – de la momentul infectării, undeva la 40 de ani. Este o extrapolare ulterioară care stă la baza datelor pe care le am furnizat anterior.
  • Prin urmare, ce am auzit astăzi, bugete multi-anuale, corelația între tratament, testare, diagnosticare și acces imediat la soluțiile de tratament, plus obligatoriu prevenție, poate să însemne controlul real al epidemiei. Prevenția și profilaxia pre-expunere este un instrument de sănătate publică, validat la nivel global. Urmărim și suntem alături de evoluția nu doar în Statele Unite, dar și în Europa și în mod clar în România, pentru a avea aceste soluții cât mai repede.

Întrebări și răspunsuri

Moderator: Riscul pare să fie să piardă România și mai mulți bani, pe viitor, dacă nu cheltuie inteligent.

Răspuns: Prevenția poate să fie văzută, inițial, ca o cheltuială – dar avem exemple în România: aici avem cele mai pragmatice și practice evoluții. Programele de eliminare și prevenția practic în transmiterea ulterioară în cadrul hepatitei C este un exemplu la care putem să facem o referință foarte clară. Ai o perioadă de timp în care se face investiție în prevenție, există o regresie a finanțării generale după o perioadă de timp pe care deja o știm, o avem clar în estimare, și revin la startul discursului meu: zero infecții noi este un deziderat la care atât companiile inovatoare își alocă resursele, cât și societatea și partenerii instituționali cu care dialogăm.

Partener principal:


Gilead Sciences Romania

Parteneri:

MSD România

Catena

Asociația Cronica Europeană

Parteneri instituționali:

Comisia pentru sănătate, Senatul României


Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancara și piață de capital, Senatul României

***


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: