VIDEO/ Attila György, subsecretar de stat, Ministerul Finanțelor: Există multă risipă în sistem. Am avut zile în care am plătit 80.000 de euro comisioanele bancare aferente ordinelor de plată a salariilor

6 martie, 2026

Cu toate că bugetele sănătății s-au dublat în ultimii șapte ani, sistemul continuă să fie subfinanțat, o problemă mare fiind risipa. Ministerul Finanțelor a identificat, spre exemplu, o risipă uriașă în plata salariilor către angajații din sectorul public, a precizat Attila György, subsecretar de stat. „Am avut zile în care am plătit 80.000 de euro doar comisioane bancare aferente ordinelor de plată a salariilor”, a explicat oficialul.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”„Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată în 4 martie 2026 de CursdeGuvernare.ro la Parlamentul României – în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

Problema apărea mai ales în spitale, unde un angajat putea primi salariul prin 10–15 ordine de plată separate, datorită alegerii băncii și evidenței distincte pe programe de sănătate sau proiecte europene. „Dacă avem un medic care lucrează pe mai multe programe, pentru fiecare sumă se emitea un ordin de plată. Rezultatul: sute, chiar mii de ordine într-o lună”, a detaliat György.

Soluția implementată a fost contul colector: instituțiile virează toate sumele într-un cont unic, iar Trezoreria face plata către bancă cu un singur ordin, reducând semnificativ comisioanele. „În loc să plătim de 30 de ori câte 51 de bani, putem plăti doar 6 lei. Instituțiile care aplică deja sistemul văd economiile”, a precizat subsecretarul.

Măsura este opțională, dar deja adoptată de mai multe instituții publice, reprezentând un pas concret pentru eficientizarea cheltuielilor în sectorul sănătății și administrația publică.

Redăm în continuare principalele declarații:

Eu m-am gândit astăzi să vin cu o abordare mai plastică a acestei teme și, din acest motiv, aș vedea sistemul de sănătate ca un autoturism în care deciziile privind culoarea, modelul, dotările și așa mai departe le face ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Sănătății, ajutat de instituțiile din subordine cu care colaborează direct, inclusiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

În această imagine, Ministerul de Finanțe vine, pe de o parte, cu asigurarea de carburant, respectiv banii alocați în buget. Ce pot să vă spun este că ne-am străduit să alocăm sume din ce în ce mai mari și să vedem aceste lucruri reflectate în execuția bugetară. Dacă acum opt ani, în 2018, pentru sănătate în administrația centrală am avut 42,3 miliarde lei, la care se adăugau sumele alocate prin rețeaua de spitale din administrația publică locală, anul trecut am închis execuția bugetară la 103,4 miliarde lei. Asta înseamnă că alocarea s-a mai mult decât dublat și, încetul cu încetul, ne apropiem de triplare.

Mai în glumă, mai în serios, colegii mei de la buget au o colecție foarte mare de anvelope. Dar sunt anvelope bugetare: pentru Apărare, pentru Cultură, pentru Educație și, bineînțeles, există și anvelopa destul de generoasă pentru Sănătate. În finanțarea sănătății avem și o particularitate care ajută, și anume că o parte din sume sunt gestionate printr-un buget distinct: bugetul asigurărilor de sănătate. Este un avantaj, pentru că orice sumă intră acolo va fi folosită exclusiv pentru domeniul sănătății. La veniturile din bugetul de stat avem un principiu al depersonalizării, adică nu poți să încasezi un anumit impozit pentru o anumită cheltuială; veniturile se folosesc pentru orice cheltuială. În schimb, banii care vin pe bugetul asigurărilor de sănătate rămân exclusiv acolo.

După cum știți, anul trecut a fost o reformă mai amplă prin care, pe partea de contribuții de sănătate, de CASS, a fost crescută lista contribuabililor. Deci avem mai mulți asigurați, lucru care deja se vede în execuția bugetară. Chiar astăzi am scos execuția bugetară de ieri seară pe acest buget, unde consemnăm o creștere de 15% față de data de 3 martie 2025; însă această creștere va fi mult mai substanțială dacă ne vom uita la datele din 25 mai, întrucât noile contribuții se plătesc în două tranșe, ultima fiind în 25 mai. Deci deja vedem o creștere a acestor sume; cu siguranță, acest procent va fi mult mai semnificativ la finele primului semestru.
Având mai multe resurse, cu siguranță vor fi resurse suplimentare și pentru programele naționale. Întrucât în Legea 95 chiar se prevede la articolul 51 că adunarea se realizează prin Ministerul Sănătății și prin Casă, prin cele două surse bugetare – buget de stat și bugetul asigurărilor sociale de sănătate – aceste sume sunt gestionate corespunzător.

Din perspectivă financiară, am încercat să vă arăt și câteva cifre care reflectă tendința crescătoare a finanțării sănătății. Pe detalii și pe structură, cum vă spuneam, ordonatorul principal de credite poate să spună care este evoluția și care a fost politica de prioritizare a diverselor categorii de cheltuieli. Noi, prin Trezorerie, vedem doar și consemnăm rezultatul.

Q&A

Moderator: Ați vedea ceva schimbare în bine, ca să funcționeze mai bine bugetarea programelor naționale? Unde credeți că ar trebui intervenit? Poate regulile ar trebui simplificate? Ne-ați vorbit de resurse, sunt promițătoare; ce credeți că ar putea fi totuși îmbunătățit din perspectiva finanțelor publice pentru o execuție mai bună și un control bugetar mai predictibil?

Cum vă spuneam, noi judecăm la nivel global domeniile. În schimb, ce am văzut, de exemplu, după cum știți, începând cu 2006, aceste programe naționale se aprobau prin hotărâre de guvern anual. Ulterior, după câțiva ani, s-a mers pe aprobarea pe doi ani. Acum suntem în aplicarea unei hotărâri de guvern date în 2022 sau 2023, care nu mai are termen. Eu consider că această abordare ne ajută ca să nu mai fracționăm, pentru că aprobarea unor acte normative duce la segmentare și pierdere de timp, deoarece actul normativ încetează la un moment dat, iar următorul nu este garantat să fie deja aprobat; astfel, este posibil să apară sincope. Dacă există o regulă generală care stabilește principiile de bază pe o perioadă nedeterminată, consider că acest lucru ajută la implementarea cheltuielilor.

Vedeți o oportunitate în a introduce prevenția în seria investițiilor strategice, care în timp pot ajuta la redresarea economiei românești?

Aș vrea să precizez că încasările contribuțiilor de sănătate sunt cunoscute zi de zi. Noi lucrăm la informatizare la Ministerul Finanțelor, iar la implementarea acestui proces sperăm să vedem minut cu minut încasările și să facem deschiderile de credite printr-un sistem informatizat, fără să mai fie nevoie de procedurile actuale bazate pe Legea finanțelor din 2002.

Legat de întrebarea dvs., ministrul Finanțelor, prin participările sale la ECOFIN, reprezintă România. Însă pentru subiecte care vizează ansamblul economiei și investițiile strategice, deciziile nu se iau în Ministerul Finanțelor, ci la nivelul guvernului, unde sunt consultări cu toate ministerele de resort. Propunerea dvs. merită analizată și este oportun să fie trimisă mai departe la Comisie.

Principial, ne gândim să găsim soluții astfel încât să se reducă risipa. Mare parte din cheltuielile sectorului public sunt absolut vitale pentru domeniul respectiv; nu vorbim doar despre sănătate. Din păcate, constatăm că există și o oarecare risipă și încercăm să găsim modalități prin care să reducem această risipă, iar acest lucru să ne ajute la diminuarea deficitului.

Să dau și eu niște exemple cu raționalizarea, pe relația Trezorerie – spitale. Noi oferim de mai mulți ani ordinul de plată electronic. Vreau să vă spun că, în continuare, există reticență în a-l folosi. Anumite spitale preferă să scoată de la imprimantă mii de pagini, să le ștampileze, să le semneze holograf și să vină cu ele în cutie, în sacoșă, la Trezorerie pentru decontare.