VIDEO/ Andra Tănase, strategy & membership manager, Transilvania IT Cluster: Problema este transferul potențialului tehnologic remarcabil către economie și societate

13 martie, 2026

Companiile românești care au participat la programele European Digital Innovation Hub (EDIH) din Transilvania au reușit să atragă finanțări de peste 5 milioane de euro ca urmare a colaborării cu experții centrului, arată datele prezentate de Andra Tănase, strategy & membership manager al Transilvania IT Cluster.

Potrivit acesteia, România are un potențial tehnologic remarcabil, însă provocarea majoră rămâne transferul acestui potențial la nivelul economiei și al societății.

Declarațiile au fost făcute la Conferința CDG ”Inovația în economia românească – adecvarea companiilor la trendurile tehnologiei globale” organizată de CursDeGuvernare marți, 10 martie, la Senatul României.

Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

Prezentarea susținută la conferință poate fi descărcată AICI.

„Gradul de aplicabilitate al tehnologiilor emergente este extrem de mare, însă succesul depinde de competențele și implicarea celor care le adoptă”, a subliniat Tănase.

Programul EDIH a sprijinit peste 100 de companii și instituții publice din regiune, oferind servicii de testare a tehnologiilor, construirea de ecosisteme, formare profesională și ghidare pentru accesarea de finanțări. Rezultatele au arătat că majoritatea beneficiarilor și-au crescut nivelul de maturitate digitală, în special în domenii precum competențe digitale, inteligență artificială, guvernanța datelor și strategii de digitalizare.

Printre exemplele de succes se numără Clinica Medena din Oradea, unde maturitatea digitală a crescut de la 41% la 67%, și startup-ul RehabVR, care a implementat tehnologii precum realitatea virtuală, AI și cloud pentru serviciile sale de recuperare medicală.

„În urma colaborării cu experții EDIH, companiile au depus propuneri de proiecte și au atras finanțări, astfel valorificând serviciile oferite”, a explicat Tănase.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

Ceea ce doream să prezentăm este legat de rolul, nu doar al clusterelor, ci și al centrelor de inovare digitală, Digital Innovation Hubs (DIH), European Digital Innovation Hubs (EDIH), în această poveste a contribuțiilor concrete legate de inovare, legate de competitivitate și să prezentăm experiența noastră.

Era acolo o întrebare care apărea și în agenda și, cu permisiunea voastră, voi încerca să-i și răspund. Cum au folosit companiile din Digital Innovation Hub, sprijinul acordat de această structură și, de asemenea, gradul de aplicabilitate al inovațiilor în economia românească.

În cele ce urmează vom prezenta câteva exemple despre ceea ce am făcut în cadrul de European Digital Innovation Hub în Transilvania. Pe scurt, putem spune că această structură, Digital Innovation Hub, nu este degeaba numită un proiect de interes strategic. Pentru că, având această funcție de mecanism complex care asigură sprijinirea și adoptarea tehnologiilor emergente la nivel de IMM și entități publice, au avut un… să nu-i spun impact, că impactul e pe termen lung de generații, dar au avut rezultate concrete în creșterea nivelului de digitalizare și, prin asta, în creșterea competitivității entităților private și creșterea eficacității atunci când vorbim de entități publice.

Gradul de aplicabilitate al acestor tehnologii emergente, și s-a vorbit un pic aici despre inteligență artificială, este extrem de puternic. Fie că vorbim de inteligență artificială, fie că vorbim de cunoașterea datelor și aplicarea datelor în producție, în cunoaștere, în învățare, în servicii destinate publicului, gradul de aplicabilitate este extrem de mare. În primul rând pentru că aceste tehnologii deja există, nu mai vorbim despre tehnologiile viitorului, ele sunt în toate device-urile noastre, le vedem în societate și pot fi aplicabile. Într-adevăr, ceea ce trebuie să accentuăm și cu asta termin introducerea și după aceea mergem în exemple, dar voi reveni la asta, la partea de concluzii, este că aplicabilitatea există, trebuie să avem și partea de cu cine. Iar acest cu cine, când vorbim de competențe, este un element cheie în momentul de față.

Ca să vorbim de cum au folosit companiile, dar și sectorul public, serviciile date de către centrele de inovare digitale, de către EDIH-uri, aș vrea să vă menționez un pic și perspectiva de unde venim și cine suntem, ca și cluster. Transilvania IT este un cluster care reprezintă în primul rând interesele companiilor din nord-vestul României, avem prezență la Cluj-Napoca, la Oradea, dar și în Zalău și avem servicii care sprijină acest proces de transformare digitală. Avem 193 de membri, majoritatea fiind IMM-uri, dar avem în cadrul clusterului și reprezentare a companiilor mari și lucrăm în strânse legătură cu universitățile, centrele de cercetare, entitățile publice din regiune, dar și la nivel național. Ca și domenii de expertiză, firmele produc soluții în domenii variate și sănătatea, finanțele, transportul sunt doar exemple în acest sens și folosesc tehnologiile avansate, inteligență artificială, cloud, IoT.

Mergând mai departe, tot despre rolul pe care Transilvania IT, ca și cluster, îl are în sprijinul inovării și, până la urmă, al competitivității, experiența aceasta cu aceste companii, cu clusterul, ne-a arătat și nouă, cum au fost și menționate anterior, faptul că România are un potențial tehnologic remarcabil, dar provocările vin în momentul în care vorbim de transfer al acestui potențial la nivel de economie, la nivel de societate. Și aici, ceea ce aș vrea să punctez este că acest potențial, și s-a vorbit în mai multe rânduri despre faptul că avem capacități tehnologice care lucrează foarte mult pe partea de outsourcing, și că lucrăm la zona de investiție și de inovare făcută în România și pentru sectorul economic, dar și sectorul public din România. În momentul în care vorbim de adopția tehnologilor avansate în companiile din România, vedem că dacă vorbim de inteligență artificială, doar 3% dintre companii adoptă această tehnologie. Dacă vorbim de știința datelor, mai puțin de 10%. Dacă vorbim de cloud computing, 25%. Și asta la nivel cantitativ. Dacă este să mergem în spatele acestor cifre să vedem ce înseamnă de fapt faptul că cineva spune că adoptă cloud computing și vedem 25%, putem vedea că poate mulți le adoptă în sensul în care folosesc servicii de cloud. Dar calitatea acestor servicii, cât de sigură este această folosire, cât de multe servicii de cloud sunt software and service, nu doar faptul că ne punem datele undeva în cloud, lucrurile ar sta, cred, mai slab.

Aș vrea să vă spun câteva lucruri legate de povestea, de experiența și de primele rezultate pe care le-am registrat în contextul TEDIHT, The European Digital Innovation Hub în Transilvania. TEDIHT este un consorțiu regional format din 13 organizații, 5 parteneri și 8 parteneri asociați. Acest consorțiu este mai mult decât un proiect, este un program și a fost creat din 2017 în vederea sprijinirii adoptării tehnologiilor emergente la nivel de companii și la nivel de entități publice. Este un program care s-a derulat încă din 2017.

Ceea ce urmărește TEDIHT este stabilirea unui cadru stabil pentru transformarea digitală în sectorul de business și în sectorul public. Recunoașterea importanței acestei transformări digitale și a tehnologiilor în sectoarele reprezentate. TEDIHT reprezintă și o formulă, un angajament prin care atât partenerii din consorțiu cât și beneficiarii văd această realitate a rezultatelor transformării digitale. Cum funcționează TEDIHT? Putem să vedem în următorul slide care prezintă cele patru linii de servicii care sunt oferite către TEDIHT. Testează înainte de a investi construirea de rețele și ecosisteme, competențe și formare și sprijini pentru găsirea de investiții.

Dacă este să vorbim despre un parcurs al unei companii care dorește și intră în acest program, ele pot parcurge toate aceste servicii și aici vorbim și despre, până la urmă, o formulă complexă dar și necesară pentru a stabili această transformare digitală. Ca și rezultate, putem să vedem că au fost peste 600 de servicii livrate de către experți. Avem 103 beneficiari, atât IMM-uri cât și entități publice, care au beneficiat de un set complet de servicii, adică au parcurs pașii pe care i-am prezentat anterior și peste 3000 de participanți la evenimente.

Dar ceea ce au resimțit, de fapt, companiile care au fost beneficiarii programului, a fost poate cel mai important faptul că, în urma colaborării, în urma utilizării servicilor din EDIH, au depus propuneri de proiecte, au atras finanțări, astfel accesând partea de capitalizare a acestor servicii. Au fost peste 5 milioane de euro ca și valoare de finanțări atrase în urma colaborării cu experților.

Tot la nivelul de rezultate ne uităm la maturitatea digitală a acestor companii. Aici avem scorul legat de auditul de maturitate digitală care se face la începerea parcursului în DIH și vedem acest scor pentru instituții mici, instituții medii și instituții mari. Nu o să merg în detaliu în aceste cifre, dar ceea ce ne arată este că majoritatea instituțiilor care își încep parcursul de digitalizare încep de la un nivel relativ redus de maturitate digitală, iar în momentul în care vorbim de partea de investiții în tehnologie avansate, acest nivel este destul de scăzut.

Slide-ul următor ne va arăta și partea de îmbunătățire a dimensiunilor urmărite prin auditul de maturitate digitală. Scorul mediu din auditul de maturitate digitală a crescut de la 47% la 59%. Deci companiile care au intrat în DIH și-au crescut acest nivel de maturitate digitală. Unde s-a crescut cel mai mult se vede la zona de competențe digitale, de la 62% la 78%, dar putem să vedem salturi remarcabile, azice în zona de automatizare, inteligența artificială, guvernanța datelor și nu în ultimul rând partea de strategie de digitalizare.

Ceea ce aș puncta aici este că prin această structură a DIH-ului, a Centrelor de Inovare Digitală, o companie, un IMM sau o entitate publică, ceea ce îmbunătățește este capacitatea de a gândi strategic în ceea ce privește digitalizarea. Ceea ce iarăși îmbunătățește sunt competențele la nivel de resurse umane și, bineînțeles, înțelegerea, dar și aplicabilitatea și înțelegerea la nivel de a ști în ce se investește atunci când vine vorba de tehnologii avansate. Nu vreau să omit, pentru că este o zonă foarte dragă mie și m-am bucurat să aud și de partea de economie circulară și verde, de faptul că urmărim în cadrul acestor audituri de maturitate digitală și digitalizarea verde. Și de multe ori suntem întrebați, dar ok, e vorba de digitalizare, vorbim și de sustenabilitate, da, este foarte important, iar acele aspecte legate de folosirea energiei și eficientizarea proceselor în procesul de digitalizare sunt luate în considerare și urmărite.

Două exemple rapide, Clinica Medena din Oradea, unde vedem cum maturitatea digitală a crescut de la 41% la 67%, dar ceea ce ne-au comunicat aceștia este că nivelul mediu de digitalizare a fost unul redus, ceea ce s-a întâmplat și au apreciat este faptul că au beneficiat de o strategie clară. Cursurile au fost importante și, apropo de tehnologie avansate, integrarea inteligenței artificiale în activitatea clinicii a reprezentat un punct considerat ca factor de productivitate de către Clinica Medena.

Un alt exemplu, RehabVR, un startup dedicat recuperării medicale prin realitate virtuală. La fel, zona de servicii accesate a fost zona de planificare strategică, plan strategic pentru inovare digitală a fost implementat la această firmă și consolidarea competențelor în acele tehnologii avansate – AI, Big Data, Cloud Computing – tehnologii care sunt folosite și introduse în noile aplicații ale acestei firme.

Aplicabilitatea inovațiilor tehnologice în economia românească este un potențial extraordinar. Există și exemple concrete în acest sens, cele două firme fiind unul dintre ele. Importantă este zona de investiție în resursele umane. Poate sunteți familiarizați cu acea primă lege a digitalizării, care spune că tehnologia urcă foarte, foarte rapid. Mai puțin rapid urcă zona de resurse umane și ultima curbă din acel grafic reprezintă partea de politici.

Aici am auzit că în zona de politici sunt totuși exemple unde putem să considerăm faptul că stăm bine. Este extrem de important focusul și accentul pe competențe, accentul pus pe investiții în zona de cercetare, inovare, accentul pus pe date, pe folosirea acestor date pe care le avem și le-am văzut astăzi pentru a genera planuri de acțiune legate de digitalizare, pe colaborare și pe complementaritate.