VIDEO Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: Schema de investiții strategice de 200 milioane de euro, de care România avea nevoie, atrage foarte mult interes

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că deficitul bugetar a coborât la 1,17% din PIB la finalul lunii aprilie 2026, față de 2,9% în aceeași perioadă a anului trecut. Corecția, de peste 32 de miliarde de lei, reprezintă cea mai amplă ajustare fiscală realizată în România postdecembristă fără un acord cu Fondul Monetar Internațional.

Declarațiile au fost făcute la la conferința „Capitalul autohton al României – nivelul următor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare”, organizată marți, 26 mai de CursDeGuvernare, la Parlamentul României.

 „În 2024, deficitul era 3,24% la patru luni. În 2025 era 2,9%. În 2026, 1,17%”, a declarat Nazare, precizând că ajustarea s-a realizat fără a reduce investițiile publice, care rămân la 31 de miliarde de euro.

O schimbare structurală se observă în compoziția acestor investiții: 75% provin acum din PNRR și fonduri europene, față de preponderența surselor naționale din anii anteriori. Veniturile fiscale au crescut cu 15,5%, iar încasările din TVA cu aproape 22% față de perioada similară din 2025.

Ministrul a prezentat și stadiul programului de relansare economică adoptat la începutul anului, care include scheme de finanțare pentru investiții strategice de peste 200 de milioane de euro, industrie prelucrătoare și cercetare-dezvoltare în tehnologii de vârf, fiecare cu o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro anual. În zilele următoare urmează să fie lansat și programul „Diaspora investește acasă”, cu o finanțare de 100 de milioane de euro, pe care Nazare l-a descris drept primul mecanism concret prin care România încearcă să atragă capital și experiență antreprenorială din rândul românilor stabiliți în străinătate.

Întrebat când vor fi resimțite efectele acestor măsuri, ministrul a fost prudent. „Am spus încă din vara trecută că discutăm de cel puțin un an de zile de care avem nevoie să depășim situația, în cel mai bun caz. Și suntem în interiorul acelui an”, a afirmat Nazare, adăugând că estimează efecte vizibile în trimestrele trei și patru ale anului, pe măsura accelerării absorbției fondurilor europene și a operaționalizării schemelor de finanțare.

Ministrul a avertizat însă că echilibrul bugetar rămâne fragil. Printre riscurile identificate se numără creșterea cheltuielilor cu dobânzile, o posibilă absorbție defectuoasă pe proiecte majore și plata unei decizii judecătorești executorii către Pfizer, în valoare de 3,4 miliarde de lei.

Redăm în continuare cele mai importante declarații:

• Aș începe cu noutatea zilei. Deși discutăm despre capital autohton, aș începe prin a puncta faptul că publicăm astăzi execuția bugetară la 4 luni. Și nu putem discuta cu adevărat despre relansare economică sau despre un nou model economic dacă nu avem stabilitate fiscal-bugetară și predictibilitate.

• Nu putem construi o casă dacă avem temelia șubredă. Nu putem vizualiza următoarele etaje pe care vrem să le construim atât timp cât fundația se clatină. Cred că, în ultimul an de zile, am întărit foarte mult această fundație și am transmis un semnal foarte serios de credibilitate, ceea ce este, de fapt și de drept, fundația relansării economice. Cei care cred că putem să relansăm economia României fără să avem o disciplină bugetară serioasă, cu predictibilitate, să ne ținem de cuvânt în privința țintelor asumate și așa mai departe, nu înțeleg, practic, peisajul economic în care România trebuie să se integreze.

• La 4 luni de zile, în 2026, am reușit să scădem deficitul la 1,17% (din PIB), față de 2,9% anul trecut. Deci deficitul a scăzut cu 32 de miliarde, ceea ce este o corecție semnificativă, o corecție de amploare, nu mai este o corecție de etapă. Și argumentele invocate pentru execuțiile lunilor trecute, în sensul în care nu exista buget, nu erau cheltuieli, nu mai funcționează acum. Ne-a ajutat enorm faptul că execuția la 4 luni se prezintă în acest fel.

• În primul rând, ne ajută pentru că validează ținta de deficit anuală, ne ajută pentru că, într-un peisaj de turbulențe politice importante, traiectoria fiscală rămâne serioasă, solidă, ceea ce, pentru agențiile de rating, în aceste săptămâni, a contat enorm.

• Haideți să ne uităm un pic la cum arătau anii trecuți. Deci, în 2024, deficitul era 3,24% la 4 luni. În 2025 era 2,9%. În 2026, 1,17%. Deci, practic, în termeni nominali, coborâm de la 56-57 de miliarde la 23 de miliarde. Deci corecția este de peste 32 de miliarde și peste 33 de miliarde în comparație cu anul 2024. E una dintre cele mai consistente corecții.

• Asta nu înseamnă că acest deficit, în următoarele luni, odată cu execuția PNRR-ului, odată cu creșterea plăților pe programele naționale, nu va crește. Dar el crește într-un mod coordonat, într-un mod controlat, ceea ce, pentru investitori, contează foarte mult și, pentru tot ceea ce vrem noi să transmitem privind relansarea economiei, contează foarte mult.

• Un alt mesaj foarte important este că, pentru investiții, observăm o creștere cu 34%. Rămân cel mai important sprijin pentru economie. Și observăm și o schimbare în interiorul investițiilor. Practic, 75% din investiții sunt acum PNRR și fonduri europene, nu mai sunt fonduri naționale. Și, într-adevăr, e o scădere pe cheltuieli de capital față de anul trecut, dar e o scădere pe care trebuie să o înțelegem corect. Să o înțelegem în contextul în care n-am mai rostogolit cheltuieli anul acesta. Faptul că n-am mai rostogolit cheltuieli contează foarte mult. N-am mai amânat pentru anul următor plățile pentru programele naționale, ci le-am făcut în 2025.

• Un alt mesaj foarte important din această execuție și care are relevanță pentru subiectul de astăzi se referă la creșterea veniturilor fiscale, care este de peste 15%, mai exact 15,5%. Foarte important. Deci, la o creștere de venituri de 12%, versus o scădere de cheltuieli de 3%, avem o creștere a veniturilor fiscale de 15,5%, combinată cu creșterea TVA-ului raportat față de anul trecut, de aproape 22%, și o creștere a contribuțiilor de 8,8%.

• Deci sunt creșteri consistente care, repet, au contat foarte mult în toată această perioadă. La proiectele finanțate din sume reprezentând asistență financiară nerambursabilă, deci e vorba de grant, avem o creștere semnificativă, aproape o dublare față de anul trecut. Cresc mai mult decât anul trecut, cu 4,2 miliarde.

• Cred că această execuție va conta foarte mult și este foarte importantă în această perioadă. Și am plecat prin a o discuta pentru că, cred că, este temelia casei pe care vrem să o construim, casa reprezentând noul model economic.

• Este foarte relevant programul de investiții, de relansare economică, pe care l-am adoptat la începutul acestui an. Pentru că acolo avem o serie de scheme de susținere a economiei care, pentru prima oară, sunt tratate într-un mod integrat. Nu mai sunt acte normative disparate, sunt privite ca un întreg.

• Spre exemplu, schema de investiții strategice, care a fost, în sfârșit, adoptată și de care România avea nevoie de foarte mult timp, reprezintă — constatăm, două-trei luni mai târziu — că atrage foarte mult interes. Chiar dacă sunt investiții mari, iar România a atras foarte puține investiții mari, de aceea am pornit această schemă de peste 200 de milioane de euro pentru investiții strategice. Sunt mulți investitori, inclusiv investitori străini, interesați de o astfel de dimensiune a investiției și au venit, și-au arătat interesul, vorbim de investiții în zona de energie, baterii, vorbim de investiții în zona de agricultură, în inteligență artificială, în zona de data-centere. Există interes pe care aceste scheme l-au atras deja.

• Cum stăm în raport cu ceea ce am anunțat în februarie? Este publicată pe site schema de susținere a industriei prelucrătoare. Este în consultare. Încă o dată lansez apelul de a primi comentarii și observații legate de această schemă. Noi vrem să o operaționalizăm cât mai repede, să o adoptăm cât mai repede, astfel încât, în cel mai scurt timp, să lansăm apelurile pentru aceste proiecte, astfel încât ele să poată fi operaționale cât mai curând, la sfârșitul acestui an, dacă se poate. Ar fi extraordinar. Oricum, toate schemele pe care le-am lansat au ca target finalul acestui an, începutul anului viitor. Și depinde foarte mult de ritmul în care le vom operaționaliza, pentru că implementarea e foarte importantă.

• Deci industria prelucrătoare este lansată, este în consultare publică. Schema Tech-Up, schema de cercetare-dezvoltare în tehnologii de vârf, tehnologii ale viitorului, este, de asemenea, lansată în consultare publică. Vă mulțumim, am primit foarte multe observații pe care le vom integra. Ambele scheme au o finanțare de aproximativ 150 de milioane de euro anual, fiecare. Vorbim aici și de posibilitatea de a opta pentru credit fiscal pentru ambele. Și pentru ambele e important să primim observații.

• O a treia schemă pe care o vom lansa în zilele următoare este schema dedicată diasporei. Mai țineți minte că am lansat acest lucru în februarie: 100 de milioane de euro pe care le va gestiona Banca de Investiții și Dezvoltare. E vorba de o schemă de minimis de până la 200.000 de euro, cu credit de până la 500.000 de euro. Ultimele detalii sunt în reglaj în aceste momente la Ministerul Finanțelor, dar este într-un stadiu foarte avansat. Cred că în următoarele zile o vom putea publica.

• Programul se intitulează „Diaspora investește acasă” și este, de fapt și de drept, primul program prin care încercăm să atragem know-how și investiții din partea românilor din diasporă pe care Guvernul României l-a lansat până acum. Primul program concret, real, cu o bugetare serioasă, pe trei ani de zile. În cazul în care acest program are succes — și nu văd de ce nu ar avea succes — cred că această schemă poate fi extinsă și cred că va fi o schemă de succes. De aceea, și la această schemă, imediat cum o vom publica, ne-ar fi de foarte mare ajutor să avem cât mai multe observații venite din partea mediului privat.

• În lucru mai este schema pentru investițiile în apărare, unde suntem foarte avansați, dar, odată cu demiterea Guvernului Bolojan, nu mai putem emite ordonanțe. Deci câteva operațiuni pe care le aveam în plan pentru această schemă n-au putut fi duse la bun sfârșit, dar documentația este foarte avansată și, imediat cum vom avea un guvern învestit, această schemă va putea să demareze.

• Și cealaltă schemă legată de garanții, care este în patrimoniul BID, de asemenea, va fi elaborată până la finalul lunii iunie. Ceea ce am promis în februarie, că aceste scheme vor fi operaționalizate în mai-iunie, indiferent de faptul că guvernul a fost demis, se întâmplă. Defapt este un guvern demis care lucrează foarte mult, pe foarte multe planuri.

• Nu vorbim doar de schemele de relansare, vorbim și de renegocierea PNRR-ului, vorbim și de SAFE, vorbim de foarte multe lucruri extrem de importante pe care le avem în atenție în aceste zile. Aș vrea să mă opresc aici și, dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

Comentariu Radu Crăciun, moderator:

Apropo de rezultatul bugetar la patru luni, aș remarca faptul că România, dacă el se confirmă în final, ar fi în fața unei premiere, pentru că niciodată în istoria postdecembristă a României o ajustare fiscală de asemenea magnitudine nu s-a făcut fără FMI. Întotdeauna, când am avut o problemă similară, am solicitat acordul FMI. Ar fi pentru prima dată când reușim o astfel de ajustare fiscală pe cont propriu, ca să spun așa.

Răspuns:  

• Și, la fel de important, aș spune că e o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde (de euro), deci e o ajustare fiscală care nu a făcut rabat de la investiții, nu a sacrificat investițiile, mai mult, s-a calat pe investiții din fonduri europene, exact ceea ce avea România nevoie astăzi.

Întrebare Radu Crăciun, moderator:

În zilele acestea se discută foarte mult de relansare economică. Recunosc că e un termen pe care eu îl privesc așa, cu sentimente amestecate, pentru că, în primul rând, orice aterizare, inclusiv a economiei, presupune mai întâi o coborâre, nu o urcare. Acum, întrebarea către dumneavoastră este, totuși, cum vom face ca această coborâre să fie lină? Cum ne vom asigura că nu va fi o aterizare forțată, ci va fi o aterizare lină a economiei?

Răspuns:

• La acest program de susținere a economiei noi lucrăm din luna august anul trecut, chiar dacă el a fost lansat în februarie. Dacă nu începeam din august-septembrie anul trecut, nu reușeam să-l finalizăm în februarie.

• Dar, dacă l-am fi lansat în cursul anului trecut, pe parcursul momentelor critice ale anunțurilor pentru consolidare, anunțul acesta putea să ne facă și rău. Pentru că era exact momentul când agențiile de rating și Comisia erau foarte atente dacă execuția bugetară pe anul trecut se situează în grafic – și s-a situat în grafic. Din punctul meu de vedere, cred că, până în momentul de față, am avut o scădere importantă a consumului, un număr de luni. Și, evident, nu vorbim de o perioadă foarte simplă din acest punct de vedere și nu înseamnă că se va epuiza imediat.

• Dar am spus încă din vara trecută că discutăm de cel puțin un an de zile de care avem nevoie să depășim situația, în cel mai bun caz. Și suntem în interiorul acelui an de zile.

• Eu cred că efectele (negative ale) consolidării de anul trecut s-au văzut deja, adică spre finalul anului trecut și începutul acestui an, și cred că, în următoarele trimestre, trimestrul 3 și trimestrul 4, tot ceea ce facem pentru operaționalizarea PNRR și absorbția banilor din PNRR va avea un efect important.

• Și spun asta pentru că avem niște chestiuni noi pe care le-am făcut, care nu s-au mai făcut până acum. Creditele din trezorerie pentru autoritățile locale – și vorbim aici de extrem de multe autorități locale și un număr foarte mare de proiecte din PNRR, aproape jumătate, care aveau probleme de cash flow, pe care noi le-am mitigat prin această sumă pe care o acordăm din trezorerie, de aproape 10 miliarde de lei, pentru a reuși să accelerăm plățile exact în aceste trei luni. Și eu cred că se va vedea foarte mult.

• De asemenea, tot în aceste trei luni se vor face și plățile pe programele naționale. Deja în luna mai s-au făcut plăți importante pe programele naționale. Și toate aceste lucruri se vor vedea.

• Operaționalizarea tuturor schemelor pentru toamnă din acest program e, de asemenea, importantă și nu trebuie să neglijăm inclusiv componenta fiscală a programului de relansare, care este practic activă și care, cred că, are un rol important. Aici vorbim și de măsurile legate de microîntreprinderi, de toată zona de bonificație, de zona de simplificare fiscală. Toate lucrurile acestea își vor face efectul. Numai că nu ne putem aștepta la efecte atât de rapide în condițiile în care duceam pe picioare o problemă cronică de dezechilibre și ducem pe picioare o problemă cronică de dezechilibre de atâția ani. Adică trebuie să privim realist și în ansamblu situațiile acestea.

Intervenție Radu Crăciun, moderator:

Într-adevăr, în cursurile de economie pe care le țin, de multe ori compar economia cu un petrolier imens. Din momentul în care începi să sucești cârma, durează o bună bucată de timp până când petrolierul începe să și cotească. E o inerție mare și așa este și economia, până la urmă. Nu reacționează instantaneu la măsurile de stimul pe care le folosești.

Întrebare Radu Crăciun, moderator:

Înainte să veniți dumneavoastră, un subiect care a fost destul de mult dezbătut a fost ideea predictibilității fiscale, despre care știți că e o preocupare permanentă a mediului de afaceri, mai ales având în vedere istoricul ultimelor decenii în România. Credeți că putem vorbi de faptul că nu vor mai apărea surprize fiscale pentru mediul de afaceri în următoarele 12 luni, să spunem?

Răspuns:

• Bugetele corect construite și disciplina fiscală la fiecare execuție bugetară previn astfel de situații.Bugetele prost construite și laxitatea fiscală și laxitatea în controlul cheltuielilor publice conduc la măsuri fiscale luate ad hoc, care, bineînțeles, iau prin surprindere mediul de afaceri. Noi am avut de gestionat o situație extrem de dificilă, să menținem veniturile în situația în care consumul a scăzut atât de mult, un număr atât de mare de luni. Și, totuși, planul de încasări e realizat.

• Dacă nu realizam aceste planuri de încasări, nu reușeam să ținem acest echilibru. Dar este o muncă de zi de zi. A contat enorm de mult că prim-ministrul a fost foarte implicat, prim-ministrul Ilie Bolojan a fost foarte implicat în această luptă de zi cu zi în controlul cheltuielilor.

• A contat foarte mult că a fost foarte implicat inclusiv în monitorizarea actelor normative cu impact bugetar. Și de fiecare dată când am transmis, ca Minister al Finanțelor, că am putea să avem o problemă, a tratat cu foarte mare atenție aceste subiecte și am ajuns, am discutat actele normative, le-am modificat, am ajuns la compromisuri viabile pentru impactul bugetar al fiecărui act normativ și așa, cu această muncă de zi cu zi, am mers pe sârmă în aceste 10 luni de zile.

• Și nu s-a terminat drumul aici. Pentru că am vorbit de partea, să zicem, spectaculoasă a execuției bugetare, dar trebuie să ne uităm și la partea din execuția bugetară care ne reclamă prudență în continuare.

• Vorbim de cheltuieli cu dobânzi care sunt în creștere în continuare și vor rămâne în creștere, din nefericire, pentru că acesta este trendul. În continuare avem deficite mari. Inclusiv deficitele țintite anul acesta, de 6%-6,2%, sunt deficite mari. Noi nu discutăm de deficite în accepțiunea normală a termenului la nivelul UE.

• Discutăm de bunuri și servicii care în continuare cresc și discutăm de un echilibru foarte fragil, care poate fi (influențat) de anumite evenimente care pot avea loc, spre exemplu o absorbție defectuoasă pe anumite proiecte majore. Corecții. Plata pentru Pfizer, în cazul în care se va materializa — și este deja executorie decizia instanței — pune presiune foarte mare pe bugetul de stat. Vorbim de o sumă enormă, de 3,4 miliarde (de lei), pe care va trebui să o acomodăm cumva, în cazul în care nu ajungem la o altă înțelegere cu compania.

• Deci orice astfel de eveniment poate să influențeze execuția bugetară. În schimb, o menținere a disciplinei fiscale în același șablon pe care l-am imprimat în aceste luni va ajuta foarte mult mediul de afaceri. Pentru că nu o să mai ajungem în situația în care, cumva, la mijlocul anului sau în toamnă, se constată că bugetul nu acoperă anumite cheltuieli și trebuie luate ad hoc măsuri. Sunt exact situațiile care au condus la măsuri luate foarte repede, care au surprins întreg mediul de afaceri.

Transmisia video integrală a conferinței poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

PARTENER INSTITUȚIONAL

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senatul României

PARTENERI

TRANSAVIA

ROPEA

GRAMPET GROUP

BCR

Electrica S.A.

Asociația Cronica Europeană