Un consorțiu de investitori printre care se numără și BlackRock a încheiat un acord preliminar pentru achiziția a două porturi importante la Canalul Panama de la proprietarul lor, o companie din Hong Kong, în urma presiunilor exercitate de președintele SUA, Donald Trump, transmite Financial Times.
Două dintre cele cinci porturi principale ale Panama sunt controlate de China prin compania CK Hutchison, cu sediul în Hong Kong: unul la Balboa, pe partea Pacificului, și altul la Cristobal, pe partea atlantică, potrivit think-tank-ului Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Președintele Trump a declarat frecvent că „China controlează Canalul Panama”, afirmând în ianuarie că „îl vom prelua înapoi, sau se va întâmpla ceva foarte puternic”.
Proprietarul porturilor, CK Hutchison, cu sediul în Hong Kong, va vinde afacerile portuare unui consorțiu care include fondul de investiții BlackRock și companiile Global Infrastructure Partners și Terminal Investment, conform unui comunicat.
Consorțiul va achiziționa o participație de 90% în subsidiara CK Hutchison, care operează cele două porturi din Panama.
Acordul include, de asemenea, preluarea unei participații de 80% în alte subsidiare care operează alte porturi din portofoliul CK Hutchison, care administrează per total 43 de porturi în 23 de țări, inclusiv în Marea Britanie și Germania.
Administrația Trump a acuzat Panama că a predat controlul Canalului către China
Canalul Panama reprezintă un subiect foarte fierbinte în ecuația confruntării dintre SUA și China.
Aproximativ 40% din transporturile de containere din SUA tranzitează în prezent Canalul Panama, potrivit publicației comerciale CargoNOW. Canalul servește drept scurtătură între Oceanul Pacific și Marea Caraibelor și, dincolo de aceasta, Oceanul Atlantic.
Președintele Trump a declarat de la preluarea mandatului că Statele Unite au nevoie de Canalul Panama pentru „securitate economică”, și că acesta a ajuns să fie „operat de China”.
„Canalul Panama este vital pentru țara noastră. Este operat de China. China! Și noi i-am dat Canalul statului Panama. Nu l-am dat Chinei și ei au abuzat de el. Au abuzat de acel dar. Nu ar fi trebuit niciodată să fie dat”, a spus Trump în ianuarie, după preluarea funcției de președinte.
Investiții masive ale companiilor de stat chineze
În 2017, Panama a aderat la ambițiosul proiect BRI al Chinei, denumit Drumul Mătăsii modern, după ce a recunoscut public Taiwanul ca aparținând Chinei, spre surprinderea și îngrijorarea Statelor Unite.
Canalul are o importanță strategică pentru Statele Unite mai ales în cazul în care ar izbucni un conflict implicând Taiwanul iar China ar avea capacitatea de a închide căile maritime, potrivit lui Andrés Martínez-Fernández, analist principal de politici pentru America Latină al Fundației Heritage.
Martínez-Fernández a remarcat că companiile chineze se implică în dezvoltarea infrastructurii la fiecare capăt al Canalului Panama, construit de SUA.
Canalul a devenit un punct de tensiune între China și Statele Unite, care și-au păstrat dreptul de a impune neutralitatea operațională pe Canalul Panama.
Autoritatea Canalului Panama controlează administrarea și întreținerea resurselor și securitatea căii navigabile, independent de guvernul panamez.
Întreprinderile chineze au investit masiv în zona canalului sub fostul președinte panamez Juan Carlos Varela, dar proiectele au fost abandonate sau limitate sub actuala administrație a președintelui Laurentino Cortizo.
Istoria Canalului Panama
Canalul Panama a fost construit de SUA între 1904 și 1914. Acesta servește drept legătură între Oceanul Pacific și Caraibe, scurtând dramatic rutele de transport maritim din Asia către porturile din estul S.U.A.
A fost administrat pentru prima dată de guvernul SUA timp de zeci de ani, ceea ce a provocat tensiuni cu Panama.
În anii 1970, SUA și Panama au semnat un tratat de acord cu neutralitatea permanentă a canalului. SUA s-au angajat să renunțe la controlul canalului și au făcut acest lucru pe deplin în 1999. Canalul este acum condus de Autoritatea Canalului Panama.
(Citiți și: ”Donald Trump redeschide discuția despre ”cumpărarea” Groenlandei – agitație în UE. Mizele economico-militare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
