Salariile în România nu trebuie să crească mai rapid decât productivitatea, pensiile să nu crească mai rapid decât salariile, iar economia să fie integrată deplin în lanțurile de producție europene. Acestea sunt, în opinia lui Valentin Lazea (foto), economist șef la Banca Națională a României, câteva dintre precondițiile pentru asigurarea criteriilor de convergență.
Economistul șef al BNR a menționat aceste precondiții la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederația Patronală Concordia, potrivit Agerpres.
„Sunt câteva precondiții pentru a putea să reluăm convergența la un nivel superior. Unu – salariile să nu crească mai rapid decât productivitatea, an de an, pe termen lung. Doi – pensiile să nu crească mai rapid decât salariile. Trei – integrarea mai deplină a economiei în lanțurile de producție europene, chiar dacă tendințele și tentațiile sunt ca fiecare economie să se descurce cum poate. Și, nu în ultimul rând, asigurarea autosuficienței și chiar a unui excedent în materie de energie și de produse alimentare, pentru că un stat trebuie să aibă acest minim de existență, energie și alimente, încât să-și satisfacă necesitățile interne și chiar să exporte’, a spus Lazea.
Potrivit economistului, cauzele încetinirii procesului de convergență sunt legate de „ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice”.
„Dacă vorbim despre cauzele încetinirii procesului de convergență, acestea se regăsesc în faptul că, până în prezent, convergența s-a făcut prin ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, inflația au fost indicatori care n-au interesat aproape pe nimeni dintre decidenți. Ca atare, România a ajuns pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acești trei indicatori. Nu poți să speri să continui să convergi când ai aceste pietre de moară agățate de picioare”, a explicat Lazea.
El consideră că mai sunt și alte cauze de încetinire a procesului de convergență. „E dominația politicului asupra fiscalului. De prea puține ori în guverne se face auzită vocea ministrului de Finanțe. În orice țară dezvoltată, ministrul de Finanțe este cel care are drept de veto în Guvern. El are pâinea și cuțitul. La noi, ministrul de Finanțe, de regulă, în Guvern, este omul care preia cererile și se străduiește să le acomodeze cu cât posibil mai mult. Nu este al doilea ca putere după prim-ministru, cum normal ar trebui să fie. Deci, avem o problemă instituțională gravă”, a mai spus Valentin Lazea.
„Apoi, nu numai că înăuntrul guvernelor ministrul de Finanțe nu este ascultat, ci avem dominanța fiscală asupra politicii monetare. Cu alte cuvinte, ignorarea consecințelor inflaționiste ale diverselor politici fiscale, inclusiv cadouri electorale etc. E și credința absurdă că Banca Centrală ar putea corecta orice dezechilibre create prin politicile fiscale. Iar obiceiul de a supra-contracta uneori cu 200% sau 300%, lucru care, e valabil nu numai pentru fondurile europene, e valabil și înăuntrul bugetului României”, a adăugat economistul șef al BNR.
Spre o economie a serviciilor
România nu are ce îi trebuie pentru a deveni o economie hight-tech, pentru că nu a pus bazele pentru așa ceva, și se îndreaptă spre o economie a serviciilor, a apreciat Valentin Lazea.
Acesta a menționat că România are deja un excedent în trei ramuri – transporturi internaționale, servicii informatice și informaționale și servicii de prelucrare a bunurilor, dar și un deficit în ceea ce privește turismul internațional, serviciile de construcții și serviciile personale, culturale, recreaționale.
„În ceea ce privește serviciile personale și culturale și rerecreaționale, avem avantajul că în România avem o foarte bună cunoaștere a limbilor străine, care ar trebui să ne facă lideri în acest domeniu. De exemplu, case de îngrijire a bătrânilor pentru clienții bogați din Europa. Deci, să vină nemțoaicele, în loc să meargă în Thailanda sau nu știu unde li se oferă servicii, să vină în localități mai mici din România unde să poată fi îngrijite contra bani destul de mulți. Sau producție cinematografică europeană utilizând infrastructura noastră. Deci, spre servicii ne vom îndrepta”, a precizat economistul.
(Citește și: „VIDEO / Valentin LAZEA, Economist-șef BNR: Mediul de afaceri autohton a ajuns la o masă critică în ceea ce privește volumul de activitate, dar a căpătat și experiența piețelor externe”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Este esențial să se restabilească echilibrele macro economice . În schimb orientarea exclusiv spre servicii mi se pare o eroare strategică. Dezvoltarea agriculturii , atât producția vegetală cât și cea animală, prelucrarea produselor vegetale și animale în așa fel încât să se asigure autosuficiența la nivel național și cantități mari pentru export. O industrie capabilă să satisfacă cu prioritate sectorul agricol , de la mașini agricole , echipamente pentru o industrie alimentară performantă la centre de cercetare dezvoltare în domeniul agricol și zootehnic. Cred că este preferabil centrelor de îngrijire bătrâni și oferă o perspectivă mult mai bună celor ce locuiesc la sate. În concluzie : producție pe primul loc .
Poate Tările de Jos să fie un model în acest sens.
În rest , numai de bine.