Datele revizuite pentru primul trimestru din 2026 au scos România din recesiunea tehnică, însă economiștii UniCredit Bank România avertizează că evitarea acestei etichete nu schimbă tabloul dificil al economiei reale.
Institutul Național de Statistică a publicat prima estimare provizorie pentru PIB-ul din primul trimestru 2026: minus 1,2% față de aceeași perioadă a anului anterior (brut) — mai bun decât estimarea flash de minus 1,7%. În termeni trimestriali, creșterea a fost zero (0,0%), anulând declinul de 0,2% estimat în datele preliminare.
Prin această revizuire, nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru recesiune tehnică — două trimestre consecutive de creștere negativă. Analiștii UniCredit notează totuși că „datele trimestriale ajustate sezonier sunt volatile și pot fi revizuite la publicările ulterioare”.
„Chiar dacă caracterizarea de recesiune tehnică nu mai este valabilă, condițiile economice rămân dificile, iar riscurile pentru creștere persistă, pe fondul presiunilor atât interne, cât și externe.
Creșterea economică depinde de absorbția fondurilor europene și de distribuirea acestora în economia reală prin construcții și alte investiții, de condiții meteorologice favorabile pentru sprijinirea agriculturii și de încetinirea scăderii consumului în a doua jumătate a anului.
Dacă toți acești factori vor fi pozitivi, este posibilă o creștere marginală a PIB în 2026.
Cu toate acestea, riscul unei contracții crește în cazul unei incertitudini locale prelungite cauzate de tensiuni politice și/sau întârzieri în investiții și reforme sau în cazul unei deteriorări suplimentare a condițiilor macroeconomice europene, dacă conflictele geopolitice nu se temperează”, subliniază Anca Negrescu, economist șef UniCredit Bank România și Alexander Ragea, economist macroeconomic, într-un raport transmis investitorilor.
Structural, frânele principale ale economiei în trimestrul unu au fost comerțul cu ridicata și amănuntul (minus 0,8 puncte procentuale din creștere), IT&C și activitățile profesionale (câte minus 0,3 pp fiecare), industria și administrația publică (câte minus 0,2 pp).
Singurii contributori pozitivi relevanți au fost construcțiile (plus 0,4 pp) și activitățile culturale (plus 0,3 pp). Pe latura cererii, investițiile fixe au susținut creșterea cu 0,9 pp, dar consumul privat a tras cu minus 1,2 pp.
Prețurile producătorilor, la maximul ultimilor trei ani
Prețurile de producție au urcat cu 1,7% lunar în aprilie 2026, iar dinamica anuală a sărit la plus 10,3% — cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ trei ani, față de circa 7% în martie, avertizează economiștii băncii italiene.
Creșterile au fost generalizate în industria prelucrătoare: cocs și produse petroliere rafinate plus 15,3%, metale de bază plus 3,9%, cauciuc și mase plastice plus 3,5%.
Analiștii UniCredit apreciază că „prețurile producătorilor vor rămâne sub presiune ascendentă, în principal din cauza prețurilor mai ridicate la energie și a creșterilor persistente ale costurilor cu materiile prime”.
Consum în cădere liberă, în ciuda sărbătorilor
Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 2,6% lunar în aprilie 2026 (date ajustate sezonier), după două luni de creșteri, iar declinul anual s-a adâncit la minus 5,4% — față de minus 2,3% în martie. Toate categoriile au scăzut: alimente minus 6,7%, nealimentare minus 6,3%, carburanți minus 0,7%.
UniCredit subliniază că deteriorarea consumului persistă „chiar și într-o lună care coincide cu cheltuielile de Paște, care în mod tradițional înseamnă vânzări cu amănuntul mai ridicate”.
Evoluția este explicată de inflația ridicată, salariile reale negative și sentimentul consumatorilor erodat de ajustarea fiscală și incertitudinea politică — „toate exercitând presiuni asupra consumului, principalul motor al creșterii economice a României în ultimii câțiva ani”.
PMI din industria prelucrătoare: a treia îmbunătățire consecutivă, dar tot în contracție
Sectorul manufacturier din România a rămas în contracție în mai, deși declinul s-a mai atenuat, marcând a treia îmbunătățire consecutivă față de minimul istoric din februarie. Indicele PMI a urcat la 48,3 în mai, de la 47,5 în aprilie, semnalând o deteriorare a condițiilor de operare mai puțin pronunțată, dar încă moderată.
Cererea a rămas slabă, însă ritmul de scădere al noilor comenzi s-a redus la cel mai lent ritm din ianuarie, în timp ce comenzile pentru export au continuat să scadă.
Producția s-a contractat din nou, dar la cel mai lent ritm din ultimele opt luni, în contextul cererii mai slabe și al costurilor ridicate. Perturbările lanțului de aprovizionare au persistat, parțial legate de conflictul din Orientul Mijlociu.
„Presiunile inflaționiste au rămas ridicate, dar s-au temperat ușor, atât costurile de producție, cât și prețurile de vânzare crescând într-un ritm mai lent. Companiile au continuat să transfere costurile mai ridicate către clienți. Sentimentul din mediul de afaceri s-a îmbunătățit față de nivelul scăzut din aprilie, însă a rămas modest pe fondul slăbiciunii cererii și al incertitudinii geopolitice. Ocuparea forței de muncă a scăzut ușor în această lună, marcând cea mai mică rată de contracție din aproape un an”, notează economiștii.
Prognoze UniCredit nu a fost încă revizuită
Analiștii UniCredit și-au menținut, pentru moment, prognoza de creștere a PIB de 1,0% în 2026 și 2,3% în 2027, anticipând o contracție a consumului privat de 1,0% în acest an.
Inflația medie anuală este estimată la 9,1% în 2026.
Deficitul bugetar ar urma să coboare la 6,2% din PIB în 2026 (față de 7,6% în 2025), iar datoria publică să ajungă la 64,6% din PIB.
Rata de referință a BNR este prognozată să rămână la 6,50% la finele lui 2026 și să coboare la 6,00% în 2027.
Cursul EUR/RON este proiectat la 5,17 la finele anului curent.
(Citește și: ”CNSP revizuiește negativ creșterea economică la +0,1% în 2026 și ridică inflația internă la +7,2%. PIB-ul nominal crește doar din cauza prețurilor mai mari: inflația adaugă 145 mld. lei la PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
