Ungaria / Liderul opoziției mizează pe un viitor guvern făcut din manageri de top, în confruntarea cu regimul lui Viktor Orban

Liderul opoziției maghiare, Peter Magyar (foto), recrutează manageri de top din mediul de afaceri pentru a-și forma cabinetul, mizând pe faptul că veteranii din consiliile de administrație vor avea experiența necesară pentru a debloca fondurile înghețate de la UE și pentru a slăbi strânsoarea Fidesz asupra organismelor statului.
Alegerile legislative sunt programate pe 12 aprilie. Deși conduce în sondaje, o victorie nu le-ar oferi imediat lui Magyar și partidului său, Tisza, mână liberă pentru a guverna, scrie Politico.

Zoltan Tarr, numărul 2 în Tisza, a declarat că prioritatea este găsirea unor „manageri buni” care să poată pune în aplicare această schimbare. El a explicat că un alt avantaj al recrutării din rândul consiliilor de administrație ale companiilor — în loc de angajarea unor veterani politici — este că noii miniștri nu vor fi afectați de experiența guvernamentală anterioară, care le-ar compromite capacitatea de a reduce rolul lui Viktor Orban în stat.

„Ne îndreptăm în principal către lumea afacerilor pentru a găsi nume, deoarece avem anumite reguli. Nu putem colabora cu persoane care au un anumit «bagaj» guvernamental. Și asta ne limitează foarte mult posibilitățile”, a declarat Tarr.

Zoltan Tarr a adăugat că încercarea de a recâștiga accesul la fondurile UE ale Ungarie înghețate ar necesita, de asemenea, competențe specifice directorilor executivi. „Va exista o relație pragmatică cu Ursula von der Leyen și Bruxelles… este ca o afacere, dar una reciproc avantajoasă, atât pentru Ungaria, cât și pentru UE, și o afacere bazată pe respectarea cuvântului dat”, a spus el.

4 din 5 nume confirmate vin din lumea afacerilor

Până în prezent, au fost confirmate doar cinci nume pentru un potențial cabinet, în afară de liderul Peter Magyar, care ar urma să fie prim-ministru.

Anita Orban, care până în ianuarie a fost director de relații publice pentru grupul Vodafone și președinte al consiliului de administrație al gigantului chimic ceh Draslovka, a fost desemnată să fie noul ministru de externe al țării, după ce a fost funcționar public de rang înalt în cadrul ministerului între 2010 și 2015.

Pentru a conduce portofoliul energiei, Tisza l-a ales pe Istvan Kapitany, vicepreședinte executiv global al Shell, în timp ce pentru politica fiscală și buget a ales pe Andras Karman, un manager de vârf la Erste, un grup bancar din Europa Centrală și de Est.

Viitorul ministru propus pentru agricultură, Szabolcs Bona, este un antreprenor de top din zootehnie, iar singurul din afara mediului de afaceri este Zsolt Hegedus, propus pentru funcția de ministrul al Sănătății.

Control exercitat prin structuri complexe

Un exemplu clasic al complexității controlului exercitat de Viktor Orban asupra entităților statale este MOL, principala companie energetică din Ungaria. Aceasta este deținută în proporție de 10% de Fundația Mathias Corvinus Collegium (MCC) — o instituție academică aliniată partidului Fidesz, controlată de directorul politic al lui premierului Orban, Balazs Orban. În 2022, MCC a înființat un think tank la Bruxelles pentru a face lobby pe lângă instituțiile UE.

Zoltan Tarr a spus că Tisza are „un grup de lucru special” care a elaborat un plan” privind modul de abordare a MOL. „Întreaga structură de conducere și structura de proprietate sunt aspecte care trebuie abordate. Există anumite lucruri care vor fi mai ușor de ocolit, vor fi alte lucruri cu care nu va fi atât de ușor să se lucreze, cum ar fi MCC, de exemplu”, a continuat Tarr.

Schimbarea – dificilă fără majoritate calificată

Cea mai mare problemă pentru Tisza este însă faptul că multe dintre schimbările pe care este hotărâtă să le implementeze în Ungaria vor fi imposibile din punct de vedere constituțional fără o majoritate calificată de două treimi, ceea ce pare o perspectivă îndepărtată.

Miklos Ligeti, director juridic la Transparency International Ungaria, a spus că ar fi necesară o majoritate calificată „pentru a redesena fundamentele modului în care funcționează Ungaria”.

Sistemul judiciar, Curtea Constituțională, procurorul general, consiliul mass-media și ombudsmanul se numără printre instituțiile-cheie ale căror conducători pot fi numiți doar cu sprijinul a două treimi din deputații din parlamentul maghiar. Aceste organisme „sunt în prezent controlate (de aliații lui Orban, n.r.) și ar putea avea potențialul de a bloca un guvern care nu este condus de Fidesz”, a spus Ligeti.

Zoltan Tarr a recunoscut că un guvern condus de Tisza trebuie să fie pregătit pentru ambele scenarii: o majoritate simplă și o majoritate de două treimi.

(Citește și: „Ungaria – Partidul rivalului lui Viktor Orban își mărește avantajul în sondaje, cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor”)

***