Maroš Šefčovič (foto), comisarul european pentru comerț, se va întâlni marți la Washington cu omologii săi americani, înainte de a călători joi la Beijing pentru discuții cu oficialii chinezi, potrivit Reuters.
Turneul diplomatic al comisarului vine cu doar o săptămână înainte ca președintele american Donald Trump să impună mult-anunțatele „tarife în oglindă”, menite să reorganizeze comerțul și investițiile globale și să pedepsească țările cu surplusuri comerciale persistente prin alinierea taxelor vamale percepute de SUA la cele aplicate de alte țări asupra produselor americane.
De asemenea, vizita lui Šefčovič vine la câteva săptămâni după ce administrația președintelui Trump a introdus tarife de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu din SUA, tarife care adaugă o nouă problemă industria metalurgică europeană, deja afectată de concurența puternică din partea Chinei și de prețurile la energie mult mai ridicate în Europa.
Negocieri comerciale tot mai intense în ultimele săptămâni între Washington și Bruxelles
În cadrul discuțiilor de marți cu secretarul american al comerțului Howard Lutnick și cu reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer (USTR), Šefčovič va încerca să găsească o soluție negociată la tarifele aplicate deja supra importurilor de oțel și aluminiu și să evite aplicarea unor tarife suplimentare punitive asupra totalității exporturilor europene, în salva ce va fi anunțată pe 2 aprilie, a declarat un oficial al UE pentru Euractiv.
Reuters mai scrie că oficialii europeni, în negocierile comerciale din ultimele săptămâni, nu au reușit să găsească un consens cu omologii lor americani pentru evitarea unui război comercial, cum s-a întâmplat în timpul primei administrații Trump.
UE a oferit până acum scăderea tarifelor pe autovehiculele americane de la 10% la 2,5% și achiziția de produse energetice americane – propuneri salutate de președintele Trump –, dar Šefčovič a declarat săptămâna trecută că nu există progrese substanțiale în discuțiile cu Washingtonul după tarifele pe oțel și aluminiu impuse de SUA în debutul lunii martie.
Comisarul european (re)încearcă să deschidă piața chineză pentru companiile europene
Ulterior, discuțiile dintre Šefčovič și ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, care vor avea loc joi, se vor concentra pe o gamă mai largă de probleme, inclusiv accesul companiilor europene pe piața chineză, investițiile chineze în UE și amenințarea tot mai mare la adresa industriei europene din partea producătorilor chinezi subvenționați de stat, a mai afirmat oficialul european pentru Euractiv.
Decizia lui Šefčovič de a călători în China înainte ca președintele Trump să anunțe oficial tarifele în oglindă înseamnă că întâlnirea sa cu Wang ar putea fi „lipsită de conținut”, comentează Alicia García Herrero, cercetător senior la Bruegel, un think tank cu sediul la Bruxelles.
„Este o situație de așteptare pentru ambele părți. După 2 aprilie, China va ști cât poate cere de la Europa, iar Europa va avea și ea mai multe informații”, a adăugat aceasta.
Un „reset” real în relațiile UE-China ar necesita probabil ca UE să ajungă să fie cu adevărat „disperată” în ceea ce privește relația sa comercială cu SUA, iar această resetare ar presupune implicarea unor lideri europeni de rang mai înalt, precum președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sau viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a mai spus García Herrero.
Temeri că Beijingul va inunda piețele europene cu bunurile care nu se mai duc spre SUA – UE ar putea schimba abordarea față de China
Aceasta punctează că Wang probabil va oferi doar declarații de fațadă pentru a liniști Bruxelles-ul cu privire la temerile sale că politicile comerciale ale administrației Trump ar putea redirecționa sute de miliarde de euro în exporturi chinezești către UE.
„Ne vor mai spune că se așteaptă la o creștere a importurilor (de bunuri europene) pentru că vor avea acest boom al consumului. Și cam atât”, a mai arătat cercetătorul Bruegel.
Turneul lui Šefčovič vine și într-un moment în care SUA a intensificat presiunea asupra Beijingului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă – o politică despre care mulți analiști cred că ar putea forța UE să adopte la rândul ei o atitudine mai fermă față de China.
Politica actuală a UE față de China, anunțată de von der Leyen în 2023, este de a „reduce riscurile, dar nu de a rupe legăturile” cu Beijingul – adică de a reduce dependența în anumite sectoare strategice, cum ar fi mineralele critice, dar fără a întrerupe complet relațiile economice, așa cum blocul a făcut în mare parte cu Rusia după invazia Ucrainei în 2022.
Donald Trump a acuzat China că „distruge” SUA și a spus că politicile mercantiliste ale Beijingului sunt „cel mai mare furt din istoria lumii”
Continuând o politică demarată de administrația Biden, oficialii americani au cerut producătorilor europeni de cipuri să impună restricții suplimentare la exporturile de semiconductori avansați către China.
Totodată, președintele Trump a semnat luna trecută o serie de memorandumuri care încurajează investitorii din SUA să întrerupă legăturile cu Beijingul.
„Practic pune pistolul la tâmpla companiilor. Le spune: ‘Aveți oportunități grozave în America, dar trebuie să renunțați la China. Trebuie să-mi demonstrați asta. Și dacă nu o faceți, vă voi exclude”, a declarat Tobias Gehrke, cercetător senior la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Arthur Leichthammer, cercetător senior la Jacques Delors Centre, a remarcat, de asemenea, că ordinele executive ale lui Donald Trump – care includ și măsuri împotriva reglementărilor europene din sectorul digital – sunt, în esență, concepute „pentru a pedepsi cooperarea cu China”.
„Dincolo de amenințările tarifare pe care Trump le-a lansat, acest pachet de măsuri constituie politici economice externe concrete care afectează UE”, a spus Leichthammer.
Optimismul nejustificat al Beijingului
Poziția tot mai dură a Washingtonului față de China vine pe fondul unui optimism tot mai mare la Beijing, unde oficialii consideră că politicile protecționiste ale administrației Trump ar putea determina Europa să își consolideze legăturile cu China, a doua cea mai mare economie a lumii, potrivit Euractiv.
Într-un discurs susținut luna trecută la Conferința de Securitate de la München, ministrul chinez de externe, Wang Yi, a lăudat Europa drept „un pol important într-o lume multipolară” și a îndemnat Bruxelles-ul și Beijingul să „aprofundeze comunicarea strategică și cooperarea reciproc avantajoasă”.
Mass-media de stat din China au lăudat, de asemenea, relațiile UE-China în ultimele săptămâni.
„Deși revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a sporit instabilitatea și incertitudinea, China și UE (…) pot oferi stabilitate și certitudine pentru creșterea economică globală printr-o cooperare consolidată”, se arată într-un editorial din China Daily.
Analiștii spun însă că optimismul Beijingului cu privire la oportunitățile oferite de președinția lui Donald Trump este probabil nejustificat – ca idee, Bruxelles-ul nu a comentat tarifele suplimentare impuse de administrația Trump asupra bunurilor din China, spre deosebire de cele aplicate Canadei și Mexicului.
UE are motive proprii să fie mai fermă în relația cu China
Šefčovič și von der Leyen au încercat, de asemenea, să evite tarifele americane asupra oțelului și aluminiului susținând că UE și SUA ar trebui să „colaboreze” pentru a aborda „problema reală” a „supracapacității” de producție chineze.
Sander Tordoir, economist-șef la Centre for European Reform, a spus că îngrijorările exprimate de Europa cu privire la modelul economic bazat pe export al Chinei sunt în mod evident autentice.
„UE are motive proprii să devină mai fermă față de China, motive total independente de ceea ce vor SUA”, a punctat Tordoir.
(Citește și: ”SUA arată pisica tarifelor și cumpărătorilor de petrol venezuelean – Marea țintă: China / Tarifele pe autovehicule ar urma să fie aplicate în următoarele zile, anunță Trump”)
***
Urmărește-ne pe Google News
