Transgaz a realizat investiții de 2,54 miliarde de euro, în perioada 2013-2025, în dezvoltarea sistemului național de transport de gaze, investiții care au început să se vadă în volumele de gaze transportate, în veniturile companiei de stat și în prețul acțiunilor de la bursă (TGN), care au crescut cu mai bine de 220% în ultimele 10 luni.
Doar pentru T3 2025 Transgaz a raportat o creștere de 20% a volumelor transportate, la un nivel record. Întrebat despre această creștere, Marius Lupean, directorul financiar al transportorului de gaze, a afirmat în cadrul celei mai recente teleconferințe cu analiștii financiari că există ”un interes foarte mare pentru utilizarea capacității de transport puse la dispoziție de Transgaz”.
”Atât pentru țară, cât și pe punctul de interconectare cu operatorul de transport din Ungaria, unde capacitatea este aproape de 100%, rezervată, și de asemenea pentru Ungheni, pentru Republica Moldova, unde la fel capacitatea este aproape de 100% utilizată”, a spus Lupean în teleconferința cu analiștii de la rezultatele din T3.
Printre cele mai importante investiții ale Transgaz se numără:
- gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) – prin segmentul românesc este legată Marea Neagră (gazele offshore ce vor fi extrase din 2025) și Bulgaria de Austria,
- conducta Marea Neagră-Tuzla-Cobadin-Podișor, care va prelua efectiv gazele din Marea Neagră, respectiv conducta Băcia-Mintia, care va alimenta noua centrală electrică pe gaz de la Mintia, cu capacitate de peste 1.700 de MW – cea mai mare din UE,
- Coridorul Vertical (parte din proiectul BRUA – Faza III BRUA 2025), care a vizat extinderea sistemului național de transport de gaze și a produselor de transport spre Europa Centrală și spre Republica Moldova și Ucraina,
- gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care este pe deplin funcțional.
Terminal de LNG la Marea Neagră, în Portul Constanța – Un proiect de 900 mil. euro
În privința dezvoltării sistemului de transport, investițiile pe care Transgaz le-a realizat în perioada 2013-2024 și cele asumate în 2025 – sub formă de proiectare, execuție, licitație –însumează 2,54 miliarde de euro.
Un alt proiect important al Transgaz, introdus în planul de dezvoltare al sistemului național de transport (2024-2033), este conectarea sistemului la un viitor terminal LNG care ar urma să fie amplasat la Marea Neagră. Acest terminal de gaz natural lichefiat (LNG) apare inclusiv în planul național integrat energie-mediu (PNIESC),
”Terminal GNL amplasat la malul Mării Negre, interconectarea SNT la Terminal GNL și dezvoltarea pe teritoriul României a conductei de transport gaze naturale pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre”, este unul dintre proiectele despre care se vorbește în PNIESC, document de bază al Ministerului Energiei de la București.
Viitoarea conductă ar trebui să aibă undeva la 25 de km, în timp ce la nivel total investiția în terminalul de LNG ar urma să se ridice la aproape 900 milioane de euro. Proiectul ar putea fi finanțat inclusiv din bani europeni.
Proiectul are, în strategia Transgaz, anul 2028 ca termen estimat de finalizare.
”Pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale s-a identificat oportunitatea realizării unui terminal LNG la țărmul Mării Negre cu toate facilitățile aferente pentru a putea prelua cantitățile de LNG din zona Mării Caspice și din Orientul Mijlociu. Tipul terminalului și facilitățile aferente acestuia, împreună cu capacitatea acestuia se vor stabili în etapele de proiectare în funcție de nivelul cererii de gaze naturale rezultat în urma parcurgerii procedurilor de rezervare de capacitate”, arată Transgaz.
Cum funcționează Coridorul Vertical, care preia gazele lichefiate americane aduse în Grecia – Veniturile transportatorilor de gaze sunt reglementate, activitatea fiind una monopolistică
Ucraina și Grecia au semnat în noiembrie, la Atena, un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate americane către Kiev în perioada decembrie 2025 – martie 2026, înțelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii. Aceste gaze americane tranzitează România și sprijină securitatea energetică a regiunii, a Republicii Moldova și a Ucrainei, care s-au rupt de Rusia – în plus, gazele care vor alimenta Europa prin conductele României pot avea diferite surse de aprovizionare (Azerbaidjan, Qatar, Algeria, Egipt, Iran etc.), nu doar America, coridorul alternativ Coridorului Vertical (prin care se pot aduce totuși gaze din Azerbaidjan) fiind Coridorul Sudic.
Coridorul Vertical își propune să transporte volume foarte mari de GNL, în principal american, din Grecia în restul Europei, inclusiv în Ucraina, iar conform presei din Grecia, companiile grecești și europene negociază cu producătorii americani pentru încheierea unor contracte pe termen lung de mare valoare.
În prezent rezervarea de capacitatea este mai redusă pentru Coridorul Vertical, iar directorul financiar al Transgaz a explicat în teleconferința cu analiștii că pentru a crește gradul de utilizare a acestui coridor și pentru a asigura conexiunea surselor de gaze LNG din Grecia și din Azerbaidjan s-au definit 3 rute de transport care asigură capacitate de transport din Grecia, via Bulgaria și România.
Cele 3 rute sunt produse lunare ale Transgaz, iar ca exemplu, în noiembrie, pe Ruta 1, s-a rezervat întreaga capacitate pe acest coridor, care ajunge până în Ucraina. Cele 3 rute ale Coridorului Vertical se ”oferă” deci lunar (nu trimestrial), în ultima zi de luni din lună pentru luna următoare. Mai important, ele completează produsele tradiționale ale Transgaz: se ”oferă” doar după ce s-au ”oferit” toate celelalte produse ale Transgaz, inclusiv cel standard de transport.
”Rezervările (pe coridorul vertical) au fost bune. Se oferă doar capacitate disponibilă, după ce este rezervată capacitatea anuală, trimestrială, lunară – produse ferme – (abia atunci) se oferă acest produs de Rută”, a precizat Marius Lupean, directorul financiar al Transgaz.
Acesta a precizat că, conform regulamentelor europene, există un calendar după care se oferă și se rezervă capacitatea de transport.
”Capacitatea anuală se oferă în iunie. O singură dată pe an. Pe urmă, se oferă trimestrial. Dar produsele de Rută se oferă după ce se rezervă produsul anual, produsul trimestrial, și produsul lunar (standard). Deci în ultima zi de luni din lună se rezervă produsul Ruta 1 pentru luna următoare. Dar deja produsul ferm pentru luna următoare s-a oferit. Deci este o capacitate reziduală – capacitatea care nu este rezervată după aceste produse se oferă pe produs de Rută. Dar există interes pentru capacitatea respectivă”, a explicat oficialul Transgaz.
Rutele comerciale ale Coridorului Vertical nu ”descarcă” gaz în țările prin care trece
Acesta a mai spus că produsele de Rută ale Coridorului Vertical nu sunt produse care să ”descarce gaz” în țările prin care trece.
”Încarcă în Grecia și se descarcă în Ucraina. Dacă România vrea să importe din Grecia poate să importe pe produsele standard – pe aceeași conductă fizică, înainte de Ruta 1. Ea este (exploatată) după ce se rezervă celelalte produse”, a mai spus Lupean.
Potrivit acestuia, restricțiile de infrastructură și de capacități de transport sunt la vecinii bulgari, dar bulgarii fac investiții pentru creșterea capacității în cadrul proiectului BRUA.
”Noi putem pune și punem o capacitate mai mare de transport. Dar ei sunt în implementare, fac dezvoltări în sistemul lor pentru a crește această capacitate (…) la Negru Vodă (la 15 mld. mc/an de gaze, de la 14 mld. mc/an). Capacitatea Transgaz de transport este mult mai mare, poate asigura mult mai mult”, a mai adăugat Marius Lupean, directorul financiar al Transgaz.
Transgaz mai are în acest sens un proiect de construire unei noi subtraversări a Dunării cu noi conducte de transport, scopul fiind creșterea capacității de la 1,5 miliarde de mc/an la 5 miliarde de mc de gaze/an pe direcția Giurgiu-Ruse, pe lângă capacitatea actuală de 14 miliarde de mc de gaz/an de la Negru Vodă.
Potrivit lui Lupean, costurile de transport prin Coridorul Vertical nu sunt mai ieftine, ci sunt comparabile prețurile pe Ruta 1 cu celelalte rute. În plus, coridorul Vetical este o rută importantă pentru că capacitățile de transport către Ucraina prin Polonia și Lituania sunt limitate.
În tot acest tablou, România este țara cu piața cu cea mai mică dependență de gaze naturale din import, dar care poate deveni o poartă de intrare a gazelor naturale din Grecia prin Bulgaria spre Europa Centrală și de Est. Adăugând la acest peisaj resursele descoperite în Marea Neagră, România va juca un rol tot mai mare în regiune.
(Citește și: ”Poziția geoeconomică a României: Coridorul Vertical pe energie și transporturi, Coridorul de Mijloc pe comerțul cu Asia”)
(Citește și: ”Video / Ministrul Finanțelor, mesaj de la Washington pentru investitori: ”Avem minerale rare, pregătim un programe de explorare” / ”PPP-urile sunt una din principalele zone de interes în următorii 5-10 ani””)
***
Urmărește-ne pe Google News
