Tarifele vamale aplicate de Statele Unite pe totalitatea importurilor din Uniunea Europeană au un impact negativ asupra economiei României cuprins între -0,14% și -0,22% din PIB, arată o analiză a Consiliului Fiscal.
În regim de cifre absolute, pierderile de afaceri se ridică undeva între 0,5 miliarde de euro și 0,77 miliarde de euro, în condițiile în care comenzile din SUA reprezintă 2,5% din totalul exporturilor României.
Sectoarele lovite și pierderile, în cifre, pentru fiecare sector
Administrația Trump a realizat o regândire majoră a politicii comerciale a SUA în acest an, încercând să reechilibreze balanța comercială și implementând pentru asta o politică protecționistă, cu tarife vamale de 15% pe mare parte din bunurile de origine europeană și de 50% pe importurile de oțel și aluminiu, unde și România era jucătoare.
Studiul Consiliului Fiscal, care utilizează inclusiv date ale BNR, arată că relativ puține sectoare ale economiei românești sunt lovite de tarifele americane, cel mai mare impact negativ fiind resimțit în sectorul metalelor de bază (aprox. 180 mil. euro), cel al exporturilor de echipamente electrice (peste 100 mil. euro) și al mașinilor și echipamentelor n.c.a. (peste 80 mil. euro).
Consiliul Fiscal: Având în vedere subperformanța economică, impactul este, de fapt, relativ ridicat
Experții Consiliului Fiscal notează totuși că, având în vedere situația economică din România, caracterizată de intrarea din 2024 pe panta descendentă a ciclului de afaceri, impactul este defapt unul relativ ridicat.
”Deși impactul poate fi considerat redus, există câteva observații importante: i) Raportat la încetinirea creșterii PIB-ului din ultimii ani și la avansul economic marginal estimat pentru 2024 (0,8% din PIB), efectul este, de fapt, relativ ridicat; ii) România se află sub procedura de deficit excesiv (EDP), ceea ce înseamnă că ajustarea bugetară ar fi mai dificilă; iii) Comunități importante depind de industrii puternic afectate de tarife, ceea ce ar putea genera consecințe economice și sociale semnificative”, arată Consiliul Fiscal.
Principalele concluzii ale studiului:
• În ansamblu, literatura economică și estimările oficiale converg asupra concluziei că tarifele comerciale impuse de SUA pot avea un impact negativ semnificativ asupra creșterii economice, în special prin scăderea volumelor de export și perturbarea lanțurilor globale de valoare.
• Pentru România, impactul macroeconomic total este moderat, dar nu neglijabil — estimat între 0,14% și 0,22% din PIB.
• Efectul este aliniat cu estimările pentru economii similare din regiune.
• Cele mai expuse sectoare sunt: industria metalurgică și a metalelor de bază, echipamentele electrice, industria auto și utilajele industriale.
• Asta subliniază nevoia de spațiu fiscal care să permită intervenții țintite de sprijin în cazul în care șocul se dovedește mai persistent sau mai sever.
• România trebuie să mențină direcția consolidării bugetare și să crească spațiul fiscal, pentru a avea capacitatea de a susține sectoarele strategice și populația vulnerabilă în cazul unor șocuri economice adverse la nivel internațional.
Doar 346 firme din România fac export spre SUA
Conform datelor BNR, exporturile României către Statele Unite sunt realizate de un număr redus de companii – doar 346 de firme.
În același timp, doar pentru aproximativ un sfert dintre acestea, piața americană are relevanță strategică – adică exporturile către SUA reprezintă peste 10% din cifra lor de afaceri.
Pe de altă parte, arată Consiliul Fiscal, efectele transmise prin canale indirecte (lanțuri valorice, aprovizionare, subcontractare) sunt mai ridicate, dar ele se mențin la un nivel gestionabil.
Notă: Analiza Consiliului Fiscal nu prinde și tarifele de 10% anunțate recent de administrația Trump pe importurile de lemn și produse din lemn, unde România a avut exporturi de peste 60 milioane de euro în 2024.
Ministrul Finanțelor: Sunt pozitiv cu privire la anul viitor
În ceea ce privește evoluția economiei, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare afirma săptămâna trecută, într-o discuție la sediul Atlantic Council din Washington, că el este pozitiv cu privire la anul 2026 din perspectiva evoluției economiei.
”Am vrut să arătăm o altă atitudine cu privire la disciplina fiscală și planificare și respectând cifre. Acesta este lucrul esențial pe care trebuie să îl facem pentru a ne asigura că avem creștere economică. Sunt foarte pozitiv pentru anul viitor, cu toate că perspectivele de creștere nu sunt foarte ridicate: acum suntem la 0,3% și probabil vom fi la final de an la 0,5-0,6%. Dar 2026 este diferit: avem aproape 10 miliarde (de euro) doar în granturi pe care trebuie să le cheltuim în cadrul PNRR până în august 2026. Este un impuls mare pentru economie.
Și avem și o altă atitudine în privința atragerii investițiilor străine directe (FDI = foreign direct investments – n.r.). Mă aștept ca economia să fie prioritizată. Vom prioritiza economia, iar asta înseamnă o nouă atitudine în privința investițiilor străine directe, în raport cu investitorii și pentru aducerea investițiilor în România. Acum avem circa 8% din PIB investiții publice. Dar ce avem nevoie să atragem sunt investițiile străine”, a spus Nazare la Atlantic Council.
(Citește și: ”Comerțul România – SUA și efectele directe și indirecte ale tarifelor”)
(Citește și: ”Fostul negociator șef al lui Trump pe comerț: Explicațiile SUA pentru războaiele comerciale și obiectivele urmărite de actuala administrație”)
***
Urmărește-ne pe Google News
