Peisajul forței de muncă din Europa dezvăluie o divizare regională clară: națiunile bogate din nord și vest, inclusiv Olanda, Germania, Elveția și Danemarca, mai prospere au săptămâni de lucru mai scurte și program de lucru mai flexibil, în timp ce în estul Europei, săptămâna are cel mai mare număr de ore lucrate.
După cum arată grafic Visual Capitalist, aceste țări din vestul și nordul Europei asigură un echilibru între prosperitate și adaptabilitate, subliniind modul în care puterea economică este aliniată cu programele de lucru moderne și flexibile.
În schimb, țările est-europene, inclusiv România, Bulgaria, Polonia și Ungaria, precum și statele mediteraneene precum Portugalia, Malta și Cipru, preferă programele tradiționale, cu normă întreagă, cu mai puțin de 10% din locurile de muncă fiind cu jumătate de normă (PT).
Aceste state compensează productivitatea scăzută cu numărul ridicat de ore lucrate pe săptămână.
Țări precum Olanda, Danemarca și Germania sunt exemple de eficiență, săptămâna de lucru având mai puțin decât media UE având și niveluri înalte ale PIB pe persoană. Sunt și excepții, Luxemburg, Grecia și Islanda lucreând mai multe ore decât sugerează bogăția lor.
În cea mai mare parte a Europei, prosperitatea tinde să se alinieze cu flexibilitatea, reducerea orelor de lucru și ratele de ocupare a forței de muncă mai mari.
Valoarea adăugată brută în România este sub jumătate din media UE
Productivitatea muncii în România, măsurată ca valoarea adăugată brută (exprimată în euro) pe oră lucrată, față de media UE a crescut de la 26% în 2008 (7,7 euro pe oră față de 29,5 euro pe oră) la 44% în 2024 (20 euro pe oră față de 46 euro pe oră).
Deși a crescut substanțial în această perioadă productivitatea se menține sub jumătate din media Uniunii Europene.
Numărul mai redus de ore de muncă dar care contribuie la formarea PIB-ului se reflectă și în productivitatea medie a unui angajat. Se observă că țările cu productivitate mai scăzută se încadrează în categoria celor cu ore lucrate mai multe, iar cele cu productivitate ridicată corespund celor cu ore mai puține de muncă.
Productivitatea calculată nu pe ora lucrată, ci pe lucrător, ne plasează aproape de media UE tocmai datorită orelor în plus lucrate
Astfel, cu ore mai multe lucrate și productivitatea calculată în PPS (Paritatea puterii de cumpărare standard) productivitatea muncii pe persoană în România a urcat până la 84% din productivitatea medie în Uniunea Europeană. PPS reprezintă numărul de unități monetare necesar pentru cumpărarea într-o țară a aceluiași volum de bunuri și servicii care se poate obține cu o unitate monetară a țării bază de comparație. România având prețurile cele mai mici din UE, după Bulgaria, se explică productivitatea pe persoană mai mare, comparativ cu productivitatea orară.
Cititi si: Forța de muncă potențială adițională – creștere cu 10,5%; scade ușor populația subocupată
***
Urmărește-ne pe Google News
