Liderii UE reuniți la Bruxelles au ajuns rapid la un acord privind cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei și au promis continuarea sprijinului pentru Ucraina.
În schimb, președintele Consiliului European, António Costa, încă încerca să îl convingă, joi seară, pe premierul belgian Bart De Wever să accepte un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, folosind activele înghețate ale Rusiei.
Noul pachet de sancțiuni sporește în mod substanțial presiunea asupra economiei de război a Rusiei, vizând sectoare esențiale cum ar fi energia, finanțele, baza industrială militară, zonele economice speciale, precum și pe cei care facilitează războiul de agresiune al Rusiei și profită de pe urma acestuia.
Interzicerea totală a gazului natural lichefiat (GNL) din Rusia, de la 1 ianuarie 2027, și măsuri și mai stricte împotriva flotei clandestine reprezintă cele mai severe sancțiuni aplicate asupra sectorului energetic esențial al Rusiei. Măsuri ferme vizează, de asemenea, infrastructura și serviciile financiare (inclusiv, pentru prima dată, criptoactivele), precum și comerțul.
De asemenea, s-au luat măsuri care vizează și sectorul serviciilor și consolidează instrumentele de combatere a eludării sancțiunilor. Prin adoptarea acestui pachet, numărul navelor incluse pe lista flotei clandestine a Rusiei ajunge la un total de 557.
Pe de altă parte, acest pachet adaugă 45 de entități pe lista celor care oferă sprijin direct sau indirect complexului militaro-industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Dintre acestea, 28 sunt stabilite în Rusia și 17 în țări terțe (12 în China, inclusiv Hong Kong, 3 în India și 2 în Thailanda).
Liderii europeni s-au coordonat cu cei de la Washington, care, miercuri, au anunțat impunerea de sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil, cele mai mari companii petroliere din Rusia, în contextul în care administrația Trump a intensificat presiunile asupra Kremlinului pentru a negocia încetarea războiului împotriva Ucrainei.
Sancțiunile ar putea împiedica țările sau companiile străine să facă afaceri cu Rosneft și Lukoil și le-ar putea exclude din mare parte a sistemului financiar internațional, scrie Wall Street Journal. Sunt primele sancțiuni impuse Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie, și au ca scop reducerea veniturilor cheie din vânzările de petrol care finanțează mașinăria de război rusă.
Președintele ucrainean a salutat noile pachete de sancțiuni ale SUA și UE și a cerut mai multă presiune pentru a forța Rusia să negocieze un armistițiu.
„Cel de-al 19-lea pachet este foarte important pentru noi. Vă mulțumim mult. (Este o măsură care) vine după decizia luată ieri (miercuri – n.r.) de președintele (american Donald) Trump, privind sectorul energetic. Le așteptam. Măcar să funcționeze. Acest lucru este foarte important”, a declarat Volodimir Zelenski, prezent și el la summitul de la Bruxelles.
Negocieri pentru activele înghețate ale Rusiei
Echipa președintelui Consiliului European, António Costa, lucra, joi seară, la concluziile Consiliului European în încercarea de a convinge Belgia să sprijine un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, au declarat patru diplomați europeni pentru Politico.
Belgia păstrează aproximativ 180 de miliarde de euro în active rusești înghețate. În drum spre reuniunea de astăzi de la Bruxelles, prim-ministrul Bart De Wever a declarat că una dintre condițiile pentru ca Belgia să accepte să utilizeze activele deținute de Euroclear pentru finanțarea Ucrainei ar fi ca „toate țările care au imobilizat active să acționeze împreună cu noi”. „Există „sume uriașe de bani rusești în alte țări, care au păstrat tăcerea în această privință”, a adăugat el.
Liderii UE nu reușiseră încă să ajungă la un acord cu privire la modul de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a finanța Ucraina, deoarece propunerea Belgiei nu a fost distribuită la timp, a declarat președintele lituanian Gitanas Nausėda. Textul concluziilor privind Ucraina a fost aprobat fără secțiunea referitoare la active, pentru moment, a adăugat el.
Belgia, care deține cea mai mare parte a activelor, se teme de represalii juridice și financiare din partea Moscovei și dorește ca și alte țări să partajeze riscul. Însă Nausėda a declarat că „până în prezent este greu … să ne imaginăm cum își imaginează ei această împărțire a riscului”. Liderii au fost înțelegători față de prudența Belgiei, dar au avertizat că UE trebuie să evite să devină „un club de dezbateri incapabil să acționeze” și să se asigure că Rusia, și nu Ucraina, plătește pentru război, a declarat Nausėda.
(Citește și: „SUA impun primele sancțiuni contra Rusiei de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Sunt vizate Rosneft și Lukoil, cele mai mari companii petroliere rusești”)
***
Urmărește-ne pe Google News
