După mai bine de trei ani de conflict cu Federația Rusă, Ucraina are în continuare o economie rezilientă, dar ritmul redresării a încetinit. Prognozele OCDE indică o creștere de 2% în 2025 și o evoluție similară în 2026, iar situația nu se va schimba prea mult până la restabilirea securității. Experții Institutului Economic Polonez estimează că economia ucraineană își poate reveni spectaculos după încheierea războiului doar dacă țara aderă la UE.
Niciuna dintre cele trei conferințe anuale pentru reconstrucția Ucrainei „nu a produs rezultate semnificative”, potrivit Center for European Policy Analysis (CEPA). Cea de-a patra începe joi, la Roma, dar așteptările privind obținerea de progrese semnificative sunt moderate.
PIB-ul Ucrainei a crescut cu 2,9 % în 2024. Creșterea economică a încetinit în a doua jumătate a anului 2024 și la începutul anului 2025, din cauza deficitului continuu de forță de muncă și a atacurilor susținute ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Totodată, OCDE estimează că deficitul fiscal va fi de aproximativ 20 % din PIB anul acesta, iar inflația – în jur de 15%.
Aderarea la UE ar impulsiona creșterea PIB-ului
Aderarea la Uniunea Europeană ar putea duce la o creștere de 26 % a PIB-ului Ucrainei, conform celui mai optimist dintre scenariile Institutului Economic Polonez. Polonia, Lituania și Ungaria sunt țările care ar beneficia cel mai mult de aderarea Ucrainei. În aceste țări, PIB-ul ar trebui să crească cu 0,13 %-0,17 % datorită intensificării schimburilor comerciale.
Prin modernizarea tehnologică a industriei ucrainene și integrarea mai profundă a țării în lanțurile de aprovizionare din Europa Centrală, productivitatea va crește cu până la 7,8 % în decurs de doi ani. Acest lucru ar plasa Ucraina pe o traiectorie de convergență cu nivelurile de productivitate ale SUA, comparabile cu cele ale celor cinci economii cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală între 1994 și 2019: Polonia, România, Estonia, Lituania și Letonia. Scenariul presupune, de asemenea, că populația actuală a Ucrainei, estimată la aproximativ 30 de milioane de locuitori pe teritoriile controlate în prezent de autoritățile ucrainene, se va menține și că țara va beneficia de un flux susținut de fonduri din UE în valoare de aproximativ 11-12 miliarde EUR pe an.
Economiștii polonezi iau în calcul și ca aderarea să aducă Ucrainei o creștere moderată a productivității – de 1,6% în doi ani. De asemenea, se presupune că populația va rămâne stabilă, fără schimbări demografice semnificative.
Al treilea scenariu este ceva mai pesimist și indică o stagnare economică, în ciuda aderării la UE. Scenariul presupune că reformele vor fi puse în aplicare doar într-o măsură limitată, ceea ce va duce la un acces restrâns la fondurile UE și la lipsa unui aflux semnificativ de investiții străine directe. Acest lucru va conduce la stagnarea productivității, decalajul Ucrainei față de restul lumii rămânând neschimbat. În plus, este estimată o scădere a populației la 25 de milioane de locuitori.
Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar trebui să contribuie la creșterea volumului total al comerțului țării. Cea mai semnificativă creștere este preconizată în primul scenariu, în care exporturile ar putea crește cu 3,2 %, iar importurile cu până la 18,1 %. În toate scenariile, aderarea ar urma să genereze o creștere mai mare a importurilor decât a exporturilor.
Ce se întâmplă dacă țara pierde războiul și nu aderă la UE
Neaderare la UE și pierderea războiului ar avea efecte devastatoare asupra economiei Ucrainei, atrage atenția Institutul Economic Polonez, în cel mai pesimist scenariu. În cazul unei înfrângeri militare sau al unui armistițiu nefavorabil care ar duce la o vasalitate de facto față de Rusia, speranțele pentru o reconstrucție semnificativă, un viitor economic prosper și suveranitate națională deplină ar deveni irealizabile. Un posibil rezultat al unui astfel de scenariu ar fi pierderea de către Ucraina a accesului la Marea Neagră, principala sa rută pentru exporturile internaționale.
Rămânerea în afara UE, combinată cu o scădere a productivității și o agravare a crizei migrației declanșate de înfrângerea militară, ar putea duce la o contracție bruscă a PIB-ului Ucrainei, estimată la peste -22 %. Această evoluție ar avea, de asemenea, efecte negative asupra întregii regiuni. Țările din Europa Centrală ar putea înregistra, de asemenea, o scădere a PIB-ului de aproximativ 0,1 %.
Dacă Ucraina rămâne în afara pieței unice europene, producția ar putea scădea în toate sectoarele de activitate economică identificate în studiu, cu excepția cerealelor și a semințelor oleaginoase. Cele mai pronunțate scăderi sunt prevăzute în sectorul construcțiilor, în producția de produse agricole vegetale, în industria alimentară (în special produse din carne și zahăr) și în industria textilă și a confecțiilor.
Având în vedere scăderea productivității care ar însoți înfrângerea militară, numai cele două sectoare în care Ucraina deține în prezent o poziție puternică în domeniul exporturilor – cerealele și semințele oleaginoase – ar înregistra o creștere cu aproape 17,5 % și, respectiv, 3,5 %.
Pe de altă parte, înfrângerea militară a Ucrainei și neintegrarea acesteia în UE ar conduce la o reducere a importurilor de toate bunurile și serviciile în țară, atât în comerțul bilateral cu statele membre ale UE, cât și în relațiile cu alte țări din întreaga lume.
Negocierile de aderare, deschise în 2024. Speranțe pentru 2030
În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina. O lună mai târziu, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei din 8 noiembrie 2023.
În urma progreselor înregistrate de Ucraina, în martie 2024 liderii UE au invitat Consiliul să adopte rapid proiectul de cadru de negociere. Pe 25 iunie 2024, UE a organizat prima sa conferință interguvernamentală cu Ucraina, deschizând formal negocierile de aderare.
Întrebată dacă obiectivul aderării Ucrainei la UE până în 2030 este plauzibil, Marta Kos, comisar european pentru extindere, a răspuns: „Da, este. Trebuie să spun că ceea ce cerem țărilor candidate este într-adevăr foarte mult, deoarece este vorba de ajustarea întregului sistem juridic în toate domeniile. Nu este vorba doar de statul de drept, ci și de economie, de statistici și de crearea unor instituții solide și rezistente, care să îndeplinească toate criteriile de la Copenhaga, așa că pot spune că Ucraina se descurcă foarte bine”.
(Citește și: „Volodimir Zelenski, după noi discuții cu Donald Trump: „SUA și Ucraina vor colabora pentru consolidarea apărării aeriene”)
***
Urmărește-ne pe Google News
