UPDATE 21:00 Liderii europeni ar fi ajuns la jumătatea discuțiilor, potrivit surselor Politico. Încă mai lucrează la detaliile concluziilor privind apărarea, dar se așteaptă ca acestea să se bucure de sprijin unanim.
În ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, liderii ar putea fi nevoiți să cadă de acord asupra formulării concluziilor summitului doar între 26 de state membre – premierul Ungariei Viktor Orbán se opune.
Sursele diplomatice susțin că liderii speră să finalizeze discuțiile în această seară.
***
Informația de bază
Consiliul European s-a reunit joi într-un summit extraordinar pentru a discuta sprijinul continuu pentru Ucraina și despre apărarea europeană. Invitat este și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în timp ce Ilie Bolojan participă la primul Consiliu European în calitate de președinte interimar al României.
Liderii UE vor discuta despre modul în care UE poate sprijini în continuare Ucraina și despre principiile care ar trebui respectate în viitor, potrivit Agerpres. În acest context, va avea loc un schimb de opinii cu privire la contribuțiile europene la garanțiile de securitate necesare pentru asigurarea unei păci durabile în Ucraina.
În acest sens, la 27 februarie 2025, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că UE și statele membre sunt pregătite să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea europeană.
Miercuri seară, președintele Franței Emmanuel Macron a anunțat că la Consiliul extraordinar de joi se vor face pași decisivi pentru ca statele UE să își mărească cheltuielile militare fără ca acestea să fie luate în calculul deficitului bugetar.
Pe masa discuțiilor: Apărarea europeană, discuții despre reînarmarea Europei și un nou pachet de sprijin pentru Ucraina
Liderii UE au discutat, la summitul în format restrâns din 3 februarie 2025, despre aspecte esențiale legate de apărarea europeană, inclusiv dezvoltarea de capabilități colective și cea mai bună modalitate de a face uz de bugetul UE și de a mobiliza finanțare privată, precum și despre consolidarea parteneriatelor strategice. UE și statele sale membre s-au angajat să cheltuiască mai mult pentru apărare și au luat deja măsuri decisive în acest sens.
Ca parte a bugetului UE, Uniunea a alocat 16,4 miliarde de euro (în prețuri curente) pentru activități legate de securitate și apărare în cadrul financiar multianual 2021-2027, iar programul privind industria europeană de apărare ar putea mobiliza fonduri suplimentare în perioada 2025-2027.
Poziția europeană este una de sprijin a Ucrainei, legată de ideea că pacea nu poate fi o simplă încetare a focului sau un dictat.
Realiniere a Europei din cauza amenințării ruse și a semnalelor din SUA
Reorientarea Europei vine după discuțiile dintre delegațiile americană și rusă de la Riad din 18 februarie,în cadrul căreia Moscova a formulat o nouă cerere majoră, aceea ca Ucraina să nu adere la NATO nici acum și nici în viitor.
Statele Unite și Rusia au convenit, în context, stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele „iritante în relațiile bilaterale”, cu scopul normalizării acestor relații, și să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică din urmă cu o săptămână să inițieze negocieri de pace.
Cât despre participarea Uniunii Europene la negocierile de pace, secretarul de stat american, Marco Rubio, a estimat că aceasta „va trebui să fie la masă la un moment dat, întrucât și ei au sancțiuni” împotriva Rusiei, au relatat agențiile Reuters, AFP și EFE.
Între timp, Statele Unite au întreupt furnizarea de armament și informații de intelligence către Ucraina.
La summitul de la Londra, de duminică, care a reunit lideri din 19 țări, aliații Kievului s-au angajat să facă mai mult pentru securitatea Europei și să se înarmeze masiv, insistând în același timp asupra necesității de a păstra un sprijin puternic din partea Statelor Unite pentru planul de pace european, ce implică inclusiv trupe europene în Ucraina.
Summitul a confirmat diferența de abordare dintre președintele american, Donald Trump, care dorește un acord de pace rapid între Rusia și Ucraina, și liderii europeni, care par dispuși să continue susținerea militară a Kievului până când acesta ar obține o pace pe care ar considera-o convenabilă.
Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat, după summitul din 2 martie, că ruperea relației transatlantice nu este o perspectivă dorită de liderii europeni.
„Europa trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru și pentru a reuși, acest efort trebuie susținut puternic de Statele Unite”, a spus Starmer.
România susține în continuare Ucraina. Întâlnire Bolojan-Merz
Președintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit la Bruxelles cu viitorul cancelar german Friedrich Merz, care a venit să se întâlnească cu liderii UE înainte de a-și prelua funcția – negocierile partidului său conservator (CDU) cu social-democrații pentru formarea unui guvern la Berlin sunt în desfășurare acum.
„Mă bucur să îl cunosc pe liderul CDU Friedrich Merz. L-am felicitat pentru victoria importantă în alegerile recente. Am discutat despre modul în care România și Germania pot lucra împreună pentru a face UE mai puternică, mai rezistentă și mai sigură în contextul global actual. De asemenea, am subliniat importanța coordonării eforturilor noastre pentru a ne asigura apărarea și descurajarea. Am discutat despre oportunitățile de intensificare a cooperării bilaterale, inclusiv în domeniul industriei de apărare”, a scris Bolojan pe X.
Bolojan s-a întâlnit și cu președintele Partidului Popular European, Manfred Weber.
Reprezentanții partidelor parlamentare au fost primiți, în urmă cu o săptămână, la Cotroceni, de către președintele interimar, care a convocat consultări, context în care și-au prezentat strategiile privind punctele cele mai importante ale politicii externe.
Respectivele întrevederi au avut loc înainte de participarea lui Bolojan la Consiliul European de la Bruxelles și au abordat în special răspunsul României la actualele provocări de securitate.
Majoritatea partidelor au respins scenariul ca România să trimită trupe de menținere a păcii în eventualitatea unei încetări a conflictului ruso-ucrainean.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, la finalul săptămânii trecute, că la consultările de la Cotroceni cu partidele și formațiunile parlamentare participanții au exprimat de principiu disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare Ucraina.
(Citește și: ””Deșteaptă-te, Bruxelles!”. CRONICILE Nr. 75. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)
(Citește și: ”Video / Emmanuel Macron, discurs în fața Europei: Rusia a transformat deja conflictul ucrainean într-un conflict mondial / Vom extinde umbrela noastră nucleară la alte țări europene”)
***
Urmărește-ne pe Google News
