Trimisul special al UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, se află la Washington împreună cu o echipă de experți pentru a discuta cu omologii americani despre noi măsuri împotriva Rusiei.
Anunțul a fost făcut, luni, de Comisia Europeană, scrie Reuters.
UE pregătește, în prezent, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit diplomaților europeni, pachetul ar urma să includă sancțiuni împotriva mai multor bănci rusești și a unor nave din așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei, precum și o interdicție de tranzacționare a petrolului rusesc.
Bloomberg scrie că, în sistemul bancar, măsurile ar putea viza sistemele de plăți și carduri de credit ale Rusiei și schimburile de criptomonede.
Președintele SUA, Donald Trump, s-a abținut până acum să impună sancțiuni directe Rusiei, în ciuda faptului că a depășit mai multe termene-limită și a reticenței continue a lui Putin de a negocia încetarea războiului cu Ucraina. Trump a dublat însă tarifele aplicate Indiei pentru achiziționarea continuă de petrol rusesc.
„Suntem pregătiți să intensificăm presiunea asupra Rusiei, dar avem nevoie ca partenerii noștri din Europa să ne urmeze”, a declarat duminică secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, într-un interviu acordat emisiunii Meet the Press de la NBC.
Moscova se află deja sub sancțiuni severe din partea SUA și a Europei, dar a reușit să evite o parte din impactul acestora prin aprovizionarea cu produse restricționate din China și alte țări terțe, precum și prin găsirea de clienți pentru petrolul și gazul său în India și în alte părți.
Pe lângă impunerea de taxe suplimentare cumpărătorilor de petrol rusesc, SUA au luat în considerare sancțiuni împotriva flotei secrete de petroliere a Moscovei și a companiilor energetice Rosneft PJSC și Lukoil PJSC, ca parte a unui set de opțiuni potențiale.
UE are în vedere, de asemenea, sancțiuni mai severe împotriva marilor companii petroliere rusești, eliminând unele excepții de care beneficiază în prezent companii precum Rosneft. De asemenea, ia în considerare interzicerea exportului mai multor bunuri și produse chimice utilizate de industria militară din Moscova și restricții comerciale împotriva firmelor străine, inclusiv din China, care furnizează aceste produse. Beijingul a devenit un furnizor cheie pentru armata rusă, permițând în special Moscovei să crească producția de drone utilizate pentru a ataca orașele din Ucraina.
Alte măsuri ar include restricții privind vizele, porturile care se ocupă de navele sancționate și sancțiuni privind serviciile cu implicații militare, cum ar fi Inteligența Artificială.
Kremlinul: „Nicio sancțiune nu va putea să forțeze Rusia să își schimbe poziția”
La numai câteva ore după ce SUA și Uniunea Europeană au indicat că iau în considerare noi sancțiuni împotriva Moscovei, purtătorul de cuvânt al președinției Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că „nicio sancțiune nu va putea să forțeze Federația Rusă să își schimbe poziția consecventă” privind conflictul cu Ucraina.
Peskov a afirmat că Europa și Ucraina fac tot posibilul pentru a atrage SUA pe orbita lor, în timp ce Kremlinul ar prefera să rezolve conflictul prin mijloace diplomatice, însă dacă nu reușește, va continua „operațiunea militară specială” din Ucraina.
Scopul sancțiunilor occidentale care au urmat anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea și a invadării Ucrainei este să slăbească economia rusă.
Liderul de la Kremlin susține că economia Rusiei a sfidat previziunile Occidentului despre un colaps, rezistând bine. El a anunțat că le-a ordonat companiilor și oficialităților ruse să sfideze sancțiunile în orice mod posibil.
(Citește și „WSJ: Pariul lui Putin – armata Ucrainei să cedeze înaintea economiei Rusiei. Cum poate fi împiedicat să câștige”)
***
Urmărește-ne pe Google News
