Asasinarea activistului de dreapta Charlie Kirk (foto) marchează un moment de referință în valul de violență politică din SUA, care, potrivit unor experți, ar putea inflama o țară deja divizată și ar putea genera și mai multe tulburări.
Charlie Kirk, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump și fondator al grupului conservator de studenți Turning Point USA, se adresa unei mulțimi de aproximativ 3.000 de persoane în aer liber la Universitatea Utah Valley, când a fost împușcat. Autoritățile încă îl mai căutau, joi, pe atacator.
Kirk, în vârstă de 31 de ani, a fost un pionier al mișcării conservatoare și a folosit puterea rețelelor sociale pentru a atrage milioane de tineri americani în baza MAGA a lui Trump.
„Acest eveniment este îngrozitor, alarmant, dar nu neapărat surprinzător”, a declarat Mike Jensen, cercetător la Universitatea din Maryland, care a monitorizat astfel de acte de violență într-o bază de date începând din 1970.
În primele șase luni ale anului, SUA au înregistrat aproximativ 150 de atacuri motivate politic — aproape de două ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. „Cred că ne aflăm într-o situație foarte, foarte periculoasă în acest moment, care ar putea escalada cu ușurință în tulburări civile mai răspândite dacă nu o controlăm”, a spus Jensen, potrivit Reuters.
Experții în terorism intern menționează o convergență de factori care au dus la creșterea violenței în SUA: nesiguranța economică, anxietatea legată de schimbările demografice rasiale și etnice și tonul din ce în ce mai inflamator al discursului politic.
Diviziunile ideologice tradiționale – care odată se concentrau pe dezacorduri politice – s-au transformat într-o animozitate mai profundă și mai personală. Această furie este amplificată de o combinație de rețele sociale, teorii conspiraționiste și nemulțumiri personale.
Reuters a identificat anul trecut cel puțin 300 de cazuri de violență politică în SUA între atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului și alegerile prezidențiale din 2024, marcând cea mai semnificativă și susținută creștere a acestui tip de violență din anii 1970.
„Violența politică extremă devine din ce în ce mai mult norma în țara noastră, iar împușcarea lui Charlie Kirk este revelatoare pentru o problemă mult mai mare și mai răspândită: actele de violență devin din ce în ce mai frecvente, chiar și fără o ideologie sau un motiv clar”, a spus Jon Lewis, cercetător în Programul privind extremismul de la Universitatea George Washington.
Alți experți care studiază violența politică sunt de acord. „Oamenii sunt reticenți să recurgă la violență, dar sunt mult mai dispuși să recurgă la violență ca represalii”, a declarat Lilliana Mason, profesor de științe politice la Universitatea Johns Hopkins. „Nimeni nu vrea să fie cel care începe, dar mulți oameni vor să fie capabili să termine”, adaugă ea.
Președintele Trump, ținta a două tentative de asasinat
Donald Trump însuși a fost ținta a două tentative de asasinat anul trecut. În unul dintre cazuri, trăgătorul a fost ucis de autorități la câteva secunde după ce a tras. În celălalt, un bărbat a fost arestat în timp ce transporta o pușcă și o lunetă în apropierea unui club de golf din Palm Beach, unde se afla Trump.
Două atacuri recente de mare amploare comise de teoreticieni ai conspirației de dreapta în acest an au zguduit întreaga țară. În iunie, un naționalist creștin a ucis o legislatoare democrată de rang înalt și pe soțul acesteia în Minnesota și a rănit un al doilea democrat. În august, un trăgător obsedat de conspirațiile legate de COVID-19 a tras cu arma la sediul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Atlanta, ucigând un ofițer de poliție.
Din ianuarie, cel puțin 21 de persoane au fost ucise în incidente de violență politică, 14 dintre ele într-un atac în New Orleans comis de un jihadist care și-a declarat loialitatea față de gruparea Statul Islamic în dimineața zilei de Anul Nou.
În mai, un activist pro-palestinian a ucis doi angajați ai ambasadei israeliene în Washington și, după arestare, a declarat poliției: „Am făcut-o pentru Gaza”, potrivit documentelor judiciare.
În iulie, un grup de cel puțin 11 militanți îmbrăcați în haine negre de tip militar a atacat un centru de detenție pentru imigranți din Texas, a declarat Departamentul de Justiție. Grupul a aprins artificii și a împușcat un polițist care a intervenit în gât, rănindu-l.
De la revenirea în funcție, Trump a redus eforturile de combatere a extremismului intern, redirecționând resursele către aplicarea legilor privind imigrația și citând frontiera sudică ca fiind principala amenințare la adresa securității.
Mike Jensen, cercetătorul de la Universitatea din Maryland care monitorizează violența pentru Consorțiul Național pentru Studiul Terorismului și Răspunsurile la Terorism, spune că viitorul pare sumbru: „Aceasta este o administrație care, fie că sunteți de acord cu ea sau nu, a adus schimbări profunde în această țară în cele opt luni de când este la putere. Unii oameni o iubesc, alții o urăsc. Cei care o urăsc încep să acționeze. Cei care o iubesc vor acționa împotriva celor care o urăsc, și se creează un cerc vicios care ne-ar putea conduce la ceva foarte, foarte rău”.
(Citește și: „Video / Paradă militară aniversară la Washington și proteste masive în toată SUA. Tensiunea socială, amplificată și agravată de un asasinat politic în Minnesota – Discursul președintelui Donald Trump de la paradă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
