Reglementarea-fanion a UE privind protecția vieții private și a datelor personale, așa-numitul GDPR, a avut un cost de aproximativ 1,58 miliarde de dolari pe an pentru companiile americane, potrivit unui studiu realizat de National Bureau of Economic Research (NBER), cea mai respectată organizație de cercetare economică din Statele Unite (SUA).
Potrivit studiului, acești bani ar fi ajuns, în lipsa GDPR, în startup-uri tehnologice europene ca urmare a investițiilor firmelor americane. Studiul analizează tiparele de investiții din perioada 2014–2019 și arată că deși adoptarea GDPR în aprilie 2016 a trecut aproape neobservată, implementarea sa din mai 2018 a declanșat o retragere bruscă a investitorilor americani.
Aceștia și-au redus activitatea de investiții în UE cu 20,63% ca număr de tranzacții și cu 13,15% ca valoare a investițiilor, raportat la activitatea lor în startup-uri din SUA. Investitorii europeni s-au retras și ei din investiții, dar mai moderat, ceea ce sugerează că reglementarea a lovit în mod special investițiile transfrontaliere.
Reducerea investițiilor americane nu are legătură doar cu costurile de conformare. Raportul Draghi a propus dereglementare, dar UE bate pasul pe loc
Potrivit studiului, motivele din spatele acestei scăderi a investițiilor țin mai degrabă de incertitudine decât de simplele costuri de conformare.
Practic, startup-urile s-au confruntat cu ambiguități privind ce produse bazate pe date respectau efectiv noile standarde, situație agravată de faptul că marile platforme și-au anunțat strategiile de conformare abia în jurul termenului de implementare și le-au revizuit ulterior.
Studiul mai arată că, pentru investitorii americani, care se confruntau deja cu distanța geografică și instituții necunoscute, aceste straturi de ”ceață reglementară” s-au tradus în costuri prohibitive de due diligence.
Impactul s-a concentrat pe investițiile americane în startup-uri care lucrau cu date personale, care au scăzut cu peste 10 puncte procentuale mai mult decât în alte sectoare, iar startup-urile complet noi – cele care atrăgeau capital pentru prima dată – s-au confruntat cu cea mai abruptă prăbușire a finanțării.
Investitorii cu cea mai mare expertiză în sectoare intensive în date s-au retras cel mai puternic, lipsind startup-urile europene atât de capital, cât și de know-how, într-un moment în care complexitatea reglementară le făcea esențiale, se mai arată în studiu.
Autorii spun că GDPR a făcut și mai vulnerabil ecosistemul de venture capital al Europei, și așa puțin dezvoltat
Studiul notează totuși că investitorii americani nu au abandonat complet Europa, dar și-au schimbat fundamental modul de implicare.
Așa-numita sindicalizare transfrontalieră – tranzacții în care investitori europeni și americani colaborează – a crescut cu 37%, însă cu o schimbare mare: investitorii americani au participat tot mai des ca parteneri juniori în runde conduse de europeni, în loc să fie lideri.
”Distanța medie dintre startup-urile europene și investitorii lor s-a redus cu 14%, iar dimensiunea sindicatelor de investiții a crescut cu 10% pe măsură ce investitorii au pus la comun resurse pentru a împărți povara navigării conformării la GDPR. Rundele sindicalizate conduse de americani în UE au scăzut cu 4,88%, iar investițiile în aceste tranzacții au scăzut cu 17,80%, în timp ce participarea investitorilor americani ca non-lideri a crescut semnificativ”, se arată în studiu.
Autorii studiului spun că ecosistemul de venture capital mai puțin dezvoltat al Europei a devenit și mai vulnerabil atunci când costurile reglementare au crescut.
Studiul arată că șocul inițial – care a atins un vârf de aproximativ -26% reducere a activității americane în primele zece luni – s-a temperat la circa -15% până la sfârșitul lui 2019, indicând o adaptare parțială, dar și probleme structurale persistente.
”Dincolo de lipsurile imediate de capital, reducerea investițiilor străine limitează accesul startup-urilor europene la rețele internaționale, expertiză de scalare și oportunități de exit externe pe care investitorii transfrontalieri le oferă de regulă. Concluziile evidențiază o dilemă de politică publică: obiective legitime de protecție a vieții private, implementate în ecosisteme fragile de inovare, pot lărgi neintenționat decalajele competitive, încurajând potențial relocarea startup-urilor promițătoare și privând Europa de beneficiile de propagare generate de firmele inovatoare”, se mai arată în studiu.
(Citește și: ”Planurile de simplificare a birocrației UE pun AI înaintea protecției datelor personale/ Omnibusul digital aduce schimbări majore la GDPR și ePrivacy”)
(Citește și: ”Tensiuni SUA–UE: Administrația Trump amenință cu taxe și restricții asupra companiilor europene de tehnologie, ca măsuri împotriva politicilor europene privind BigTech”)
(Citește și: ”Ecosistemul tech din România în 2025 se maturizează, dar zona emergentă avansează greu: companii bune, dar pitch-uri slabe”)
***
Urmărește-ne pe Google News
