Deși 78% dintre români afirmă că își gestionează atent bugetul personal, peste jumătate recunosc că ajung frecvent să ia decizii financiare pe moment, ceea ce evidențiază un nivel ridicat de improvizație financiară în administrarea banilor de zi cu zi, potrivit unui studiu realizat pentru ING Bank România de Frappe Digital.
Datele arată că 62% dintre respondenți sunt nevoiți periodic să facă ajustări neplanificate în bugetul personal, în timp ce 20% se confruntă lunar cu astfel de situații, iar 15% spun că li se întâmplă de mai multe ori pe lună.
Fenomenul are efecte directe asupra costurilor personale: pentru 1 din 4 români, lipsa de planificare financiară generează pierderi lunare de cel puțin 200 de lei. Studiul indică faptul că improvizațiile financiare nu sunt incidente izolate, ci practici recurente care apar în special în gestionarea cheltuielilor curente, de la plăți și transferuri până la schimburi valutare sau utilizarea economiilor.
Cele mai frecvente forme de improvizație financiară identificate în rândul respondenților sunt utilizarea economiilor în alte scopuri decât cele planificate (62%), împrumuturile de la familie pentru cheltuieli neprevăzute (48%), amânarea plății unor facturi (38%), efectuarea de transferuri urgente fără verificarea comisioanelor (37%) și schimburile valutare realizate în condiții dezavantajoase (36%).
În ansamblu, nivelul de reziliență financiară rămâne redus. Doar 20% dintre respondenți afirmă că ar putea acoperi fără dificultăți o cheltuială neprevăzută de 2.500 de lei, în timp ce peste o treime ar fi nevoită să apeleze la economii sau împrumuturi. Totodată, 1 din 10 români declară că nu ar putea acoperi deloc o astfel de cheltuială, ceea ce evidențiază vulnerabilități semnificative în gestionarea șocurilor financiare.
Improvizațiile financiare depășesc zona cheltuielilor mari și se manifestă mai ales în decizii recurente
Studiul arată că improvizațiile financiare depășesc zona cheltuielilor mari și se manifestă mai ales în decizii recurente, precum comisioane bancare, schimburi valutare, asigurări sau servicii utilizate în timpul călătoriilor. Aceste comportamente cumulate contribuie la creșterea costurilor totale și la diminuarea gradului de control perceput asupra finanțelor personale.
Dincolo de impactul financiar direct, respondenții indică efecte semnificative la nivel psihologic și comportamental. Pentru 43% dintre aceștia, principalul efect negativ este necesitatea de a apela la economii sau împrumuturi. Alți 26% afirmă că sunt deranjați de faptul că ajung să plătească mai mult decât au anticipat, în timp ce 19% menționează stresul și sentimentul de pierdere a controlului. În același timp, un sfert dintre respondenți nu poate estima cu exactitate pierderea financiară generată de aceste situații.
„Instrumentele care pot ajuta la o gestionare mai predictibilă a banilor sunt încă folosite limitat. Doar 30% dintre respondenți folosesc funcții de economisire automatizată, în timp ce 33% știu că există, dar preferă să economisească manual, iar 19% nu sunt conștienți de existența lor”, a declarat Roxana Petria, Head of Daily Banking Tribe, ING Bank România.
Studiul a fost realizat în aprilie 2026 pe un eșantion de 1.051 de respondenți, persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban, utilizatori de produse bancare. Cercetarea este cantitativă, primară, de tip ad hoc, cu o eroare maximă de eșantionare de ±3,0%, la un nivel de încredere de 95%.
(Citește și: ”Sondaj tbi bank, despre schimbarea comportamentului financiar: Prioritizarea cheltuielilor esențiale devine normă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
