Cele mai populare aplicații de social media din România elimină multe dintre postările considerate fake-news, radicale, de extremă dreaptă și alte categorii asemănătoare. De exemplu liderul AUR, George Simion, este foarte critic față de mass-media tradițională. Contul său de pe rețeaua X conține în mod regulat hashtaguri cu cuvântul „cenzură”. Una dintre postările sale recente spune: „Elementele corupte ascund și șterg postările mele de pe anumite rețele sociale. Acești globaliști nu suportă ideea că pot fi învinși și pot pierde puterea. De aceea, ei zdrobesc libertatea și impun cenzură.”
Exact în această situație, o aplicație de mesagerie mult mai puțin moderată, Telegram, oferă posibilitatea de exprimare extremei drepte și altor voci radicale.
Telegram este un serviciu de mesagerie criptată care a fost lansat în 2013 de omul de afaceri rus Pavel Durov și fratele său, Nikolai. Aplicația avea la finele anului 2024 peste un miliard de utilizatori, potrivit unei postări a lui Durov, ceea ce o face una dintre cele mai utilizate platforme de mesagerie din lume.
Platforma a devenit un serviciu esențial în multe țări, fiind utilizată pentru orice, de la chat-ul de zi cu zi și trimiterea de fotografii și documente până la difuzarea de mesaje guvernamentale.
Deoarece conversațiile din aplicație sunt criptate, organele de aplicare a legii – și Telegram însăși – au posibilități reduse de supraveghere asupra a ceea ce postează utilizatorii.
Telegram este departe de a fi prima opțiune pentru rețelele de socializare în România. Potrivit unei companii de consultanță, Kepios, Telegram este mult în urma giganților precum Facebook, Instagram, WhatsApp și TikTok. Totuși, 26% dintre români îl folosesc cel puțin o dată pe lună. Aceasta este totodată un spațiu important de exprimare pentru actorii proruși, anti-occidentali care urmăresc să submineze procesele democratice, rată un raport publicat de organizația OpenMinds.
Rețeaua Telegram din România
Telegram, cu reguli de moderare mai puțin stricte, este adesea folosit de extremă dreapta și alte grupuri radicale din țările europene, deoarece acestea ar putea fi interzise pe platformele mainstream.
O strategie comună este menținerea unei prezențe largi pe platforme precum Facebook, în timp ce se folosește Telegram pentru conținut „necenzurat” destinat susținătorilor intransigenți sau pentru a extinde ușor acoperirea. Ultima strategie este evidentă în România, unde publicații mainstream, precum și bloggeri politici își mențin prezența în cadrul și dincolo de Telegram.
În total, sunt identificate 202 de canale în limba română care pot fi împărțite în diferite grupuri:
- Cel mai mare grup, ocupând un sfert din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE (50 de canale). Majoritatea conținutului lor, 42%, este dedicat Ucrainei, iar 30% se referă la știri românești.
- Al doilea grup este format din canale conspiraționiste (39), dedicând o treime din conținut teoriilor conspirației și altor informații alternative neverificabile pe diverse teme, cum ar fi sănătatea, politica sau religia.
- Al treilea grup este format din actori locali pro-Kremlin (39) – canale care sunt oarecum similare cu extrema dreaptă în ceea ce privește politica internă, dar dedică mai mult conținut perspectivei pro-Kremlin nu doar asupra Ucrainei (43%), ci și asupra politicii internaționale (18%). De asemenea, acest grup include trei canale rusești care vizează românii: versiunile moldovenească și românească ale Sputnik și ambasada Rusiei în România.
- Al patrulea grup este format din agregatoare de știri și media relativ neutre (30), peste 80% din conținut fiind împărțit între știri românești, ucrainene și internaționale.
- Al cincilea este una dintre caracteristicile distinctive ale rețelei românești – canalele religioase (15). Deși majoritatea conținutului lor este în mare parte apolitic, acestea ar putea totuși să ofere puncte de vedere politice conservatoare asupra politicii românești.
Grupul pro-Kremlin
Grupul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, este principalul difuzor al narațiunii conform căreia România se transformă într-o „dictatură”. În perioada de după anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni referitoare la România ca fiind o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în diferite grupuri antiguvernamentale.
Creșterea este evidentă – într-o săptămână de vârf s-au înregistrat cu 38% mai multe mențiuni decât în întreaga lună precedentă. 63% din conținut a fost postat de canalele pro-Kremlin. Pretextul „opoziției la dictatură” a devenit tactica de mobilizare a alegătorilor, se arată în raport.
Canalele religioase au acuzat guvernul că a pus la cale o „lovitură de stat” și că intenționează să distrugă toate „organizațiile patriotice și creștine”.
48 de canale de propagandă rusă acoperă 24% din rețea
În cadrul scenei Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, care constituie 24% din rețea. Canalele de propagandă au repostat în mod constant propagandă rusă de la începutul anului 2022. Sursele includeau versiuni în limba engleză sau română ale unor mass-media finanțate de stat, precum RT și Sputnik, un canal al ambasadei Rusiei în România, precum și alte canale pro-Kremlin, cum ar fi bloggeri de război și agregatoare de știri.
Un exemplu este amplificarea vocilor oficialilor ruși, cum ar fi afirmația purtătoarei de cuvânt a MAE, Maria Zakharova, despre „anularea” culturii ruse în România. Altele includ promovarea știrilor legate de Ucraina cu o tentă pro-Kremlin, cum ar fi învinovățirea Ucrainei pentru oprirea tranzitului gazelor rusești. În total, au fost găsite peste 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă, ceea ce reprezintă o medie de 103 pe lună.
Canalele Telegram susțin candidații antisistem
Alegerile actuale au 5 candidați principali: George Simion, politician de extremă dreapta și lider al partidului AUR, care urmărește să obțină voturile alegătorilor favorabili lui Călin Georgescu. Deși Georgescu însuși nu a susținut public niciun candidat, Simion a exprimat ideea de a-l numi prim-ministru pe candidatul interzis, dacă va fi ales.
Crin Antonescu, candidat al coaliției dintre Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și partidul minorității maghiare, UDMR. Deși este candidatul unui partid de centru, Antonescu a făcut declarații conservatoare, apelând la valorile tradiționale ale familiei.
Nicușor Dan, primar al Bucureștiului. Acest candidat susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și acordarea de sprijin militar Ucrainei. El este susținut de mai multe partide liberale proeuropene.
Victor Ponta, un alt candidat de dreapta și fost prim-ministru (2015). Are un program naționalist „România pe primul loc”, care include interzicerea tranzitului cerealelor ucrainene – o oportunitate crucială de export pentru Ucraina.
Elena Lasconi, candidată liberală și președintă a Uniunii Salvă România (USR). Ea s-a clasat pe locul al doilea în alegerile anulate din 2024, dar nu a reușit să obțină sprijin pentru realegere, cu un procent de sub 10%. Din acest motiv, partidul său a decis să-l susțină pe Nicușor Dan, unul dintre fondatorii USR, afirmând că ar fi păcat să nu existe o reprezentare pro-UE în turul al doilea.
Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită în majoritatea grupurilor. Pentru a evalua atitudinea față de guvern și candidați, au fost grupate grupurile de extremă dreapta, anti-UE, conspiraționiste și religioase într-o categorie antisistem, pe baza conținutului lor politic. Apoi, a fost efectuată o analiză a sentimentelor pentru a observa perspectiva fiecărui grup.
Criticile aduse actualului guvern îi vizează în primul rând pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe primul ministru Marcel Ciolacu. Iohannis este criticat pe scară largă – chiar și dincolo de actorii antisistem – pentru incapacitatea de a combate corupția. Ciolacu și partidul său sunt acuzați că joacă pe mâna candidaților de dreapta și că nu reușesc să prezinte o alternativă unitară pentru a contracara mișcările populiste.
„Sfârșitul democrației”
Canalele pro-Kremlin arată o aliniere consistentă în narațiunile lor atât despre George Simion (și extrema dreaptă), cât și despre „sistem”. Pe lângă repostarea conținutului rus despre război sau afaceri internaționale, unele adoptă direct perspectivele rusești asupra alegerilor din România. A numi actualul guvern român „dictatură”, „mafie”, „globaliști” și „stat profund” a devenit o parte obișnuită a strategiei susținătorilor lui Călin Georgescu.
George Simion a numit anularea alegerilor „sfârșitul democrației”, subliniind că actuala situație politică din România nu privește doar țara, ci viitorul democrației în Europa în ansamblu. Narațiunile despre transformarea României într-o „dictatură” coincid cu viziunea oficialilor ruși asupra evenimentelor.
Dmitri Medvedev a comentat persecuția lui Georgescu spunând că „statul profund a îngropat efectiv democrația” și a comparat sarcastic guvernul român cu regimul lui Nicolae Ceaușescu, se arată în raportul citat.
„Fantoma lui Ceaușescu”
Anularea și dinamica generală a politicii românești au dat naștere „fantomei” lui Nicolae Ceaușescu. În contextul electoral, forțele antiguvernamentale adoptă abordări oarecum contradictorii față de imaginea lui Ceaușescu și, mai larg, față de moștenirea regimului comunist din România.
După anularea rezultatelor, o tabără a început să compare actualul guvern cu regimul anterior. O altă tabără îl compară de fapt pe Georgescu cu Ceaușescu într-o lumină pozitivă – susținând că amândoi au fost acuzați fără dovezi. Ambele tabere au abordări opuse față de imaginea lui Ceaușescu, dar sunt unite într-un singur lucru – sprijinul pentru Georgescu.
Pe măsură ce George Simion câștigă teren și conduce în sondajele pentru primul tur, făcând campanie pentru „restabilirea democrației” în România, alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția regională a NATO.
Raportul îl puteți citi, integral, AICI
***
Urmărește-ne pe Google News
