Măsurile temporare de liberalizare a comerțului dintre UE și Ucraina urmează să expire definitiv pe 5 iunie, ceea ce duce la negocieri pentru implementarea unui nou regim comercial în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina.
Din iunie 2022, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei liberalizarea completă a schimburilor comerciale pentru a sprijini economia țării sfâșiate de război. Aceste măsuri – suspendarea taxelor și a cotelor de import – sunt cunoscute sub numele de Măsuri Comerciale Autonome (MAA) de care a beneficiat Kievul.
În 2024, exporturile ucrainene către UE au ajuns la aproape 60% din totalul exporturilor sale, în creștere față de 39,1% în 2021. Cu toate acestea, acordul, care a fost reînnoit anual prin votul majorității statelor membre ale UE, urmează să se încheie definitiv pe 5 iunie. Facilitățile au fost întotdeauna concepute ca fiind temporare și pot fi prelungite doar de două ori.
În prezent, sunt în curs de desfășurare negocieri între Bruxelles și Kiev cu privire la ce le va înlocui.
Opțiunea de rezervă este revenirea la Acordul de Asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare în 2017 (deși aplicat provizoriu din 2016) și include o componentă de liber schimb.
Discuțiile actuale se concentrează pe articolul 29 din acordul respectiv, care prezintă un cadru pentru o potențială liberalizare tarifară reciprocă.
Statele din prima linie se opun
Dar lucrurile sunt departe de a fi ușoare, deoarece timpul se scurge, iar efectele suspendării tarifelor și cotelor nu sunt apreciate universal în blocul comunitar.
Fermierii din statele de frontieră ale UE, cum ar fi Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au făcut mult timp lobby pe lângă guvernele lor pentru a limita importurile, argumentând că o supraabundență de produse agricole ucrainene a copleșit depozitele locale și a împins în jos prețurile pentru producătorii locali de alimente.
În diferite momente din 2023 și 2024, fermierii au blocat granițele cu Ucraina pentru a împiedica mărfurile să intre în UE. Ca răspuns, Comisia Europeană, care supraveghează politicile comerciale ale UE, a încercat mai multe soluții, inclusiv sigilarea transporturilor agricole din Ucraina pentru a evita livrările în țările din prima linie și a-le direcționa către alte destinații sau porturi ale UE pentru export în afara blocului comunitar.
În cele din urmă, Comisia a fost de acord să limiteze fluxurile de produse agricole cele mai populare prin adoptarea unor frâne de urgență. Aceste frâne ar putea fi acționate dacă anumite importuri ar depăși cantitatea medie de importuri înregistrată între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2024. Iar frânele au fost utilizate cu ușurință în ultimul an la exporturile ucrainene de ovăz, ouă, zahăr și miere.
Linia oficială a Comisiei Europene este că „finalizează lucrările la propunere pentru a asigura o tranziție fără probleme către un nou regim comercial cu Ucraina după expirarea suspendării barierelor comerciale” și că această propunere va fi prezentată în curând Kievului.
Un subiect sensibil politic
Mulți oficiali UE de la Bruxelles sunt îngrijorați că orice nouă propunere ar putea deveni un cartof fierbinte politic în campania electorală prezidențială poloneză, atunci când țara va merge la urne pentru a alege un nou șef de stat pe 18 mai, cu un al doilea tur pe 1 iunie.
Dar nu doar influența politică a fermierilor polonezi trebuie luată în considerare.
O scrisoare comună a miniștrilor agriculturii din Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, adresată Comisiei Europene și consultată de RFE/RL, a ridicat, de asemenea, miza.
În scrisoarea se afirmă că miniștrii „cred cu tărie că expirarea iminentă a regimului fără taxe vamale trebuie să servească drept o oportunitate de a reevalua și recalibra relațiile noastre comerciale cu Ucraina. Este esențial să ne asigurăm că viitoarele acorduri comerciale reflectă o abordare echilibrată care să țină cont de interesele tuturor părților, fără a afecta în mod disproporționat economiile statelor membre vecine.”
Apoi, se evidențiază câteva propuneri noi:
- Revenirea la contingentele tarifare de dinainte de război;
- Dispoziții bilaterale de salvgardare pentru toate produsele agricole;
- Statele membre din prima linie pot impune garanții suplimentare;
- O clauză de revizuire pentru reevaluarea acordului la doi ani de la aplicarea sa – menită să prevină viitoarele distorsiuni ale pieței și să asigure o concurență loială pentru fermierii din UE.
Miniștrii susțin, de asemenea, că „în paralel cu procesul de aderare a Ucrainei, ar trebui introduse reglementări sanitare și fitosanitare relevante, privind bunăstarea animalelor, sănătatea publică și mediul, în conformitate cu standardele UE, pentru producția agricolă ucraineană”.
Deși astfel de reforme sunt într-adevăr necesare pentru o eventuală aderare la UE, este de remarcat faptul că unul dintre semnatarii scrisorii, Ungaria, blochează în prezent chiar acest proces de aderare.
Miniștrii propun, de asemenea, un prag minim de preț de import pentru anumite articole, care „ar putea juca un rol descurajant în ceea ce privește importul de bunuri agricole în statele membre ale UE la prețuri sub costul produselor agricole produse pe plan intern” – practic o altă barieră comercială și o mișcare clară de protejare a fermierilor locali.
Propunerile Ucrainei
Într-o scrisoare adresată comisiei, văzută de RFE/RL, prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal scrie că „fără o liberalizare comercială substanțială, garantată și continuă, Ucraina pur și simplu nu va putea să-și reconstruiască industriile, să creeze locuri de muncă și mijloace de trai pentru cetățenii săi și să-și redreseze economia. Simplu spus, Ucraina are nevoie de comerțul liber cu UE. Mai întâi pentru a supraviețui, apoi pentru a prospera.”
Șmihal avertizează, de asemenea, că eșecul încheierii unui acord comercial preferențial cu Bruxelles-ul ar putea costa Ucraina 3 miliarde de euro anual, ceea ce ar putea duce la o reducere de 1% a produsului intern brut al Ucrainei.
Deși acceptă că orice nou acord este probabil să se încadreze în Acordul de Asociere UE-Ucraina, Șmihal spune că acesta ar trebui „să conțină un număr minim de excepții” și subliniază că „suntem evident conștienți de preocupările fermierilor europeni, dar subliniem că ponderea produselor ucrainene pe piața europeană rămâne relativ mică. Pentru multe grupe de produse, chiar și cele considerate sensibile, aceasta este mai mică de 1% din consumul total al UE.”
De asemenea, el sugerează că măsurile de salvgardare introduse pentru anumite produse în 2024 „ar trebui să devină punctul de plecare pentru contingente tarifare liberalizate treptat” pentru bunurile agricole.
Având în vedere termenul limită iminent de 5 iunie, Șmihal a sugerat, de asemenea, un fel de soluție de tranziție .
„Dacă este imposibil să se ajungă la o soluție la timp înainte de 5 iunie, trebuie să găsim o soluție comună pe termen scurt, astfel încât exporturile ucrainene actuale să poată continua până la actualizarea Acordului de Asociere”, a spus el.
„În caz contrar, există riscul de a reveni la tarife mai mari și cantități mai mici în cadrul contingentelor tarifare din perioada anterioară războiului, iar acest lucru ar cauza daune semnificative economiei ucrainene.”
Cititi si: Acord UE pentru continuarea importurilor alimentare din Ucraina
***
Urmărește-ne pe Google News
