Conducerea PSD l-a votat pe Sorin Grindeanu, în unanimitate, pentru a fi propus președintelui Nicușor Dan ca viitor premier al României.
„PSD a decis astăzi în unanimitate să își asume responsabilitatea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier”, a declarat liderul PSD după încheierea ședinței BPN, adăugând: „Am cerut un vot colegilor mei în a avea libertate totală în alegerea miniștrilor dacă PSD va primi mandatul”.
”Personal, resping orice pact pe funcţii. Doar pe idei, care să oferă, aşa cum am spus, prosperitate. Acum vom vedea cu adevărat cine este îngrijorat de situaţia României”, a mai declarat președintele social-democraților.
Obiectivul Guvernului Grindeanu va fi relansarea economică, livrarea de prosperitate, singura idee de la baza acordului politic, indiferent de formula aleasă de președintele Nicușor Dan, a explicat liderul PSD.
„Este clar că va exista un guvern minoritar, indiferent de opțiunile președintelui”, a declarat Sorin Grindeanu, insistând că PSD nu va vota un executiv din care nu face parte.
De asemenea, Grindeanu a spus că PSD dorește deplină autonomie pe programul de guvernare, lucru pe care-l va discuta cu partidele de dreapta ce ar urma să voteze acest eventual guvern: ”PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate”.
”De aceea, am decis să avem o echipă de negociere, care să discute cu celelalte formaţiuni politice pro-occidentale din Parlament draftul unui acord politic”, a spus el.
Din echipa de negociere care va discuta cu PNL, USR și UDMR, fac parte Ovidiu Popa (liderul de grup al PSD de la Camera Deputaților), Radu Oprea și Marian Neacșu.
Acest grup va discuta punctual cu foștii parteneri de coaliție, despre lucruri clare, legate de priorităţile României pe termen scurt şi mediu, PNRR, OCDE, SAFE şi respectarea ţintelor de deficit şi nu de condiţii impuse PSD, a adăugat Grindeanu.
Prioritățile Guvernului PSD
- „Reforma administraţiei nu înseamnă datul oamenilor afară. Reforma administraţiei trebuie să însemne cu totul şi cu totul altceva, şi anume, în primul rând, să ştim de unde plecăm şi în mare ştim, adică un soi de audit, dacă vreţi, a administraţiei şi ceea ce avem de făcut, unde vrem să ajungem. Cum ajungem acolo”, a spus preşedintele PSD, Sorin Grindeanu.
- „Avem 1700 de primari, din 3200, noi trebuie să venim şi să spunem că nu se mai poate să existe comune, de exemplu, în România, sub 1500 de locuitori, că trebuie să acţionăm chirurgical din acest punct de vedere şi avem toată hotărârea să facem acest lucru”, a afirmat el.
- O administraţie publică mai suplă. „Românii nu cer concedieri în sectorul public şi să îmbrace acele concedieri sub o mantie de aceasta de reformă. Eu, dacă voi primi nominalizarea, evident că voi prezenta pe scurt lucrurile pe care doresc să le fac. Toate celelalte legate de companii de stat, legate de administraţie şi centrală şi locală, evident că le vom detalia odată cu intrarea la guvernare”.
Alte intenții prezentate de Grindeanu – niciun vicepremier
- „Dacă voi primi mandatul de prim-ministru, vă anunţ că nu voi avea niciun vicepremier. Nu cinci, niciunul”, a arătat liderul PSD.
- „Ideea de la care plec este, aşa cum v-am spus, în niciun caz să avem cinci vicepremieri. Poate, poate, maxim unul, poate”, a comentat Grindeanu.
- Despre numărul de secretari de stat, Grindeanu a spus că a condus poate cel mai mare minister, Ministerul Transporturilor.
- „Dacă ies să vă dau un ordin de mărime în coordonarea Ministerului Transporturilor, dincolo de aparatul propriu, sunt peste cincizeci de autorităţi subordonate Ministerului Transporturilor. Şi aveam patru, la un moment dat, cinci secretari de stat. Vă spun că se putea lucra extraordinar de bine cu doi, maxim trei”, a arătat Grindeanu.
Propunerea PNL, cu două variante
Decizia PSD a fost luată în ședința Biroului Politic Național (BPN) organizată miercuri, în scopul alegerii premierului și al discutării propunerilor de guverne minoritare aflate în discuție, după ce varianta preferată de social democrați, Guvernul Adrian Veștea, a picat la votul de învestitură.
Reamintim că președintele Nicușor Dan a anunțat marți seara că varianta ce pare posibilă este aceea a unui guvern politic minoritar, bazat pe un acord parlamentar de sprijin agreat în scris, a anunțat președintele Nicușor Dan, marți seara, după consultările pe care le-a avut cu partidele politice.
Un astfel de acord în scris a existat și în cadrul coaliției PSD – PNL -USR – UDMR, coaliție ce a sfârșit prin votarea de către social-democrați, alături de parlamentarii AUR, a moțiunii ce a dus la demiterea Guvernului Bolojan.
Propunerea lui Nicușor Dan, acceptată de PSD, este prima variantă din cele prezentate de PNL.
Varianta acceptată este, așadar, una dintre cele două variante prezentate de PNL, agreată și de UDMR.
PNL a propus un guvern minoritar bazat pe un pact valabil până la sfârşitul anului şi semnat de partide, cu două variante.
Cele două variante sunt, în optica liberalilor, un guvern minoritar PSD sau unul în jurul PNL-USR-UDMR.
„Am prezentat preşedintelui României poziţia PNL în această situaţie dificilă în care suntem. Având în vedere modul în care s-au derulat lucrurile, PNL consideră că o formulă realistă prin care putem avea, într-un termen scurt, un guvern investit, este o formulă care să se bazeze într-o condiţie de bază pe un acord politic, pe un pact pentru România, care să fie valabil în perioada următoare până la sfârşitul anului, în care forţele politice, care, într-adevăr, înţeleg situaţia dificilă a ţării noastre, l-ar semna acest pact”, a spus Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni.
Ce ar trebui să conțină pactul propus de PNL
„Dat fiind tensiunile politice pe care le vedem şi pe care nu Partidul Naţional Liberal l-a generat, considerăm că după un astfel de acord, care poate fi convenit într-o zi sau două, se poate recurge la una dintre cele două ipoteze, un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR şi UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situaţie, dacă nu se va opta pentru varianta pe care noi ne o asumăm, de guvern cu partenerii noştri”, a anunțat premierul demis.
- Acordul ar urma să cuprindă „aspecte care ţin de condiţionările pe care le avem din punct de vedere bugetar, păstrarea deficitelor şi reducerea lor în continuare, angajarea răspunderii pe toate proiectele care sunt reforme în PNRR, imediat după instalarea guvernului, în aşa fel încât România să poată să absoarbă fondurile europene pe care le are la dispoziţie sub formă de granturi şi să nu pierdem finanţarea investiţiilor importante în autostrăzi, în şcoli, în spitale”.
- „Pactul ar urma să aibă prevederi care ţin de respectul între partide, de a nu depune moţiuni de cenzură, în această perioadă, pe subiectele care sunt cuprinse în pact, în aşa fel încât un astfel de guvern care s-ar forma să poată să lucreze şi să poată să pregătească un buget realist pentru anul viitor”.
„În cursul acestei după-amiezi vom avea un Birou Naţional în care vom clarifica aceste aspecte şi considerăm că ar fi bine ca, în condiţiile în care toate aceste detalii sunt rezolvate, să se vină cu o propunere care, de data asta, să nu mai treacă prin ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă”, a subliniat Bolojan.
Cursă contracronometru
Eșecul Guvernului Adrian Veștea este prima încercare de formare a guvernului respinsă în Parlament, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis pe 5 mai, așa încât președintele Nicușor Dan mai poate face o desemnare.
Noua propunere va fi cea de-a treia, după ce europarlamentarul Eugen Tomac, prima alegere a șefului statului, și-a depus mandatul. Această încercare nu se ia însă în considerare, formal, conform Constituției.
Președintele poate face o nouă desemnare, iar procedura continuă până la două solicitări respinse de învestitură. După respingerea a cel puțin două propuneri și dacă trec 60 de zile de la prima solicitare, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate.
Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
(Citește și: Președintele Dan, după consultări: „Varianta care pare să se contureze este cea a unui guvern politic minoritar, bazat pe un acord”)
****
Urmărește-ne pe Google News
