Planul PSD pentru relansarea economiei, prezentat de Sorin Grindeanu. Măsurile și sectoarele vizate

Companiile din România și românii ”trebuie să vadă dincolo de austeritate”, a spus joi președintele interimar al PSD Sorin Grindeanu, care a prezentat planul de măsuri sectoriale al PSD pentru relansarea economiei.

Liderul PSD a prezentat măsurile prin care PSD vrea să sprijine relansarea, ”fără presiune pe buget”. Acesta a spus că măsurile vor fi prezentate în Coaliție și celelalte partide sunt așteptate să vină cu propriile idei sau îmbunătățiri la măsurile PSD.

”Toate propunerile noastre nu pun presiune pe buget, nu înseamnă cheltuieli bugetare. Majoritatea sunt facilități pe care statul poate să le ofere pe termen lung, care se autofinanțează sau bani din fonduri europene și alte surse fără impact bugetar direct”, a declarat Grindeanu, adăugând că ”întregul pachet de relansare folosește 3 instrumente simple, eficiente și verificabile”.

Grindeanu: Propunem deducerea impozitului de profit la investițiile noi pe o durată de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 5 ani. Sectoarele beneficiare

Principalele declarații ale președintelui interimar al PSD:

• Propunem metoda creditului fiscal. Țintită către investiții noi și zone defavorizate. Presupune ca firmele care vor să investească să aibă o deducere pe impozitul pe profit, pe o durată de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii la 10 an (n.r. – conform programului PSD, ideea vine din modelul fiscal polonez, care permite deducere fiscală mai mare decât investiția realizată pentru anumite cheltuieli, de ex. în cercetare-dezvoltare).

• Primul instrument: garanțiile de stat pentru IMM-uri. Ele reprezintă energia reală a economiei românești. Relansarea economică are nevoie de finanțare rapidă, ca să o atingi trebuie finanțare rapidă. Propunem o schemă de garanții de stat pentru creditele IMM-urilor: 60% din plafon pentru investiții, echipamente, utilaje, digitalizare, și 40% pentru capital de lucru.

• Garanția publică deblochează foarte rapid creditarea acolo unde riscul este foarte mare dar potențialul de a face o afacere care să aducă plusvaloare este real. Schema vine la pachet cu criterii de eligibilitate clare, un plafon… este pro-muncă, companiile primesc stimulent doar dacă angajează și formează; este pro-productivitate, răsplătește inovația și investițiile cu impact tehnologic; este pro-finanțare privată. Garanțiile de stat multiplică fiecare leu public în credite către economie și sunt responsabile bugetar, facilitățile sunt condiționate și recuperabile dacă țintele sunt ratate.

• Al doilea instrument: crearea cadrului legal pentru susținerea companiilor care investesc în cercetare, inovare și dezvoltare. Trăim o perioadă în care AI devine o realitate cotidiană, vrem să creștem partea de economie bazată pe proprietate intelectuală. Noi avem o serie întreagă de oportunități și talente și datoria noastră e să le ajutăm să producă plusvaloare pentru societate. Avem câteva facilități propuse: până la 50% sprijin, credit fiscal, pentru investițiile în centrele de date și inteligență artificială, hardware, spațiu și software critic. Super-deducere de asemenea de până la 200% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare realizate în maximum 5 ani. Și credit fiscal de 30% pentru cheltuielile de cercetare, dezvoltare și inovare și acces la credite pentru inovare cu cost redus. Toate acestea se vor încadra în plafoanele ajutorului de stat și regulilor permise de UE, cu un audit financiar și tehnic, iar rezultatele sunt cât se poate de măsurabile: brevete, prototipuri, produse lansate pe piață.

• Al treilea: Propunem acordarea unei prime de stabilitate de 1.000 de lei pe lună în primele 12 luni de angajare și de 1.250 de lei pe lună în următorul an, acordată tinerilor din categoria NEET (care nu urmează niciun program școlar sau de formare profesională), angajați pentru prima dată pe perioadă nedeterminată. De unde scoatem banii: pe scurt, vorbim despre finanțare europeană care nu este utilizată de țara noastră. E important să discutăm și cu doamna comisar Roxana Mânzatu ca aceste programe să fie finanțate cu prioritate de către România. Acum nu sunt accesate aceste scheme de finanțare și este păcat. Odată pus în mișcare acest mecanism, avem câteva garanții pe care le vom cere în mod obligatoriu angajatorilor: contractul să fie pe minimum 12 luni după finalizarea acestor facilități; să avem și o perioadă de mentorat și un raport de formare la 6–12 luni, să vedem rezultatele; să avem de asemenea o modalitate prin care statul își recuperează facilitățile dacă obligațiile nu sunt respectate de angajator.

• Prin aceste 3 programe vom avea câteva ținte asumate: cel puțin 25.000 de tineri integrați pe piața muncii; din calculele noastre, undeva în jur de 1.000 de proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare vor fi susținute și minimum 200 de produse și servicii noi vor apărea pe piață.

• La garanții, media de default este sub media pieței.

• Propunem investiții în oameni și idei. Vrem să punem România la treabă, tineri care să își înceapă cariera, companii care inovează și IMM-uri care se finanțează. Vom cere sprijinul coaliției, ca în următoarele zile toate aceste măsuri de relansare economică să se transforme în legi și în realitate. România poate mai mult, prin muncă, inovație și prin șanse egale. Românii trebuie să vadă că dincolo de austeritate există și posibilitatea de creștere economică, de a construi și de a ne dezvolta în continuare.

Conform programului PSD, în ceea ce privește susținerea noi în sectoare strategice prin neplata impozitului pe profit pentru o perioadă de 5 ani vorbim despre investițiile noi de 20 de milioane de euro în industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, apărare, construcții metalice, fabricarea de utilaje și echipamente.

În același timp, tot la facilitatea de deducere fiscală, PSD propune susținerea investițiilor noi de peste 20 de milioane de euro în procesarea mineralelor critice neenergetice: grafit, aluminiu, cupru, magneziu, pământuri rare.

Propunerile pe sectoare. Principalele declarații ale miniștrilor PSD

Pe rând, miniștrii PSD au luat cuvântul pentru a prezenta o serie de măsuri ce vor sprijini la nivel sectorial economia.

În ceea ce privește agricultura, Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a spus PSD vrea relansarea programului Rabla pentru tractoare și utilaje agricole, cu finanțare din fonduri europene și Fondul de Mediu.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății:

• Extinderea capacităților de medicamente și molecule biosimilare la nivel național și extinderea fabricilor care produc materiale sanitare.

• În România, în momentul de față, doar 8% din necesarul de medicamente e acoperit de producția internă. Funcționează 43 de fabrici, dar doar 14 dintre ele au întreg procesul tehnologic pentru producția de medicamente.

• Demersurile au fost făcute în mare parte ieri: a fost publicat un ordin de ministru care accelerează introducerea în listele de medicamente compensate a moleculelor biosimilare.

• A fost creat și hubul de inovație pentru medicamente, care va fi aliniat în perioada următoare cu hubul european de inovație care funcționează la Bruxelles.

• Vom avea conferință de presă săptămâna viitoare pentru prezentarea tuturor măsurilor de accelerare a producției în industria farmaceutică.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei:

• Avem o datorie foarte clară de a găsi mecanisme simple, dar pragmatice, să ajungem la o creștere a competitivității companiilor din România printr-un mix energetic coerent, un preț cât mai corect la energie electrică și gaze naturale. Acum ne aflăm în top 4 țări ca preț al energiei electrice la nivel UE. Asta face ca competitivitatea tuturor companiilor din România să fie afectată.

• Venim cu 2 măsuri: În primul rând pentru consumatorii mari de energie electrică și gaze naturale, industria petrochimică în special, care reprezintă aproximativ 70% din deficitul de balanță comercială al României. Din 33 de miliarde în 2024, 70% vine din această industrie. Este dependentă într-o proporție de 65%-70% de prețul gazelor naturale. În timp ce ne pregătim de exploatarea gazelor din Neptun Deep, prin Romgaz, care deține 50% din proiect, propunem un lucru simplu: acces cu prioritate la prețuri rezonabile la gazele produse pe teritoriul României pentru companiile energointensive – îngrășăminte, instalații de piroliză – care vor duce la o reducere a deficitului comercial cu minimum 1 miliard de euro. Combinatul de la Azomureș: am început discuții prin Romgaz pentru preluarea combinatului, vorbim de 700 de milioane de euro, să nu mai importăm îngrășăminte, ci să producem aici la un preț corect al gazului. Vom folosi resursele României în România. Aceste măsuri vor fi legiferate până la finalul anului 2025. Vrem să creăm predictibilitate pe piață pentru acei investitori serioși care au perspectivă de afaceri în România.

• În al doilea rând: România în ultimii 10 ani a scos din capacitățile de producție aproximativ 56% din producția pe gaz și cărbune. Producția în bandă. Asta înseamnă că din exportator net am ajuns importator net de energie la prețuri ridicate. Aici propunem crearea unor instrumente financiare, fonduri pentru investiții strategice în energie de bază. Vom folosi fonduri europene – din Fondul pentru Modernizare sau alte instrumente internaționale – și resurse europene. Nu vom mai pune granturi direct din bugetul de stat. Vorbim de nuclear, hidro sau gaz.

• În cursul săptămânii viitoare vom organiza o conferință în care vom prezenta în detaliu toate aceste măsuri.

Grindeanu, declarații contondente despre ruperea Coaliției din cauza unui eventual candidat comun PNL-USR la Primăria Bucureștilor

Sorin Grindeanu a mai declarat joi că măsurile vor fi prezentate și în Coaliție și celelalte partide sunt așteptate să vină cu propriile idei sau îmbunătățiri la măsurile PSD. În sesiunea de întrebări și răspunsuri, șeful PSD a vorbit și despre alegerile pentru București, care potrivit lui Grindeanu pot duce la ruperea Coaliției dacă PSD va fi izolat.

Î: Ce veți face dacă premierul Bolojan nu va fi de acord?

• Nu mai vreau să discutăm de linii roșii, ci de ce facem bine pentru români și pentru țara noastră. Suntem în acest moment, de câteva săptămâni, în care PSD vine cu această propunere. Vom trimite colegilor noștri din coaliție, ne așteptăm să aibă idei și dânșii, astfel încât să avem acest plan de țară de care ducem lipsă, așa cum a spus președintele ieri. Eu sunt optimist, cred că e loc pentru toată lumea. Noi am dat startul și mă aștept să vină propuneri noi, astfel încât să trecem din această perioadă de tăieri, de concedieri, să avem politici publice pentru relansarea economică.q. discutiile din coalitie pe alegerea primarului bucureustiului din acest an:

Î: Discuțiile din coaliție pe alegerea primarului Bucureștiului din acest an?

• Nu e vorba de data alegerilor, ci despre această coaliție, dacă ne dorim sau nu să meargă înainte. Explic: nu are nimeni nicio problemă ca fiecare parte din coaliție să își scoată un candidat, cu program, să discutăm în mod constructiv de București și proiectele lui. Nu ne opunem să avem un candidat comun al coaliției. Dar ce credem este că trebuie să evităm combinațiile de tipul 2 din 3, care duc la izolarea PSD în coaliție. Acest lucru va ridica gradul de instabilitate politică și poate duce chiar la ruperea coaliției. Alegerile la București nu sunt comparabile cu altele din țară – e un grad de vizibilitate ridicat, multe energii puse în mișcare – când lucrurile par că sunt făcute pentru a izola PSD, înseamnă că PSD nu e dorit în coaliție. Nu e vorba de dată, ci de deciziile politice și cum mergem mai departe. E un punct de depășit dacă vrem să continuăm coaliția. Încă n-am făcut sondajele pe București, dar candidații noștri pleacă cu prima șansă. Dar dincolo de asta, e important să discutăm de proiecte și de stabilitate. Nu ni s-a spus (că USR și PNL ar urma să aibă candidat comun), dar suntem precauți.

Î: De ce acum acest pachet de relansare?

• Primul pachet asumat a conținut acele măsuri fiscale, mare parte negociate cu Comisia, care erau într-un calendar de aprobare (…) nu vreau să mă uit spre trecut. Dar vreau ca Pachetul 3 să fie în mare parte despre relansare economică. Așteptăm argumente în cazul în care premierul va considera că măsurile nu sunt bune.

Măsurile vor fi detaliate săptămâna viitoare de către miniștrii PSD, a mai afirmat Grindeanu.

(Citește și „Nou motiv de rupere a coaliției prin retragerea PSD: un eventual candidat comun al USR și PNL la Primăria Capitalei”)

***