Îngrijorările românilor pentru anul 2026 se concentrează în principal asupra inflației și costurilor vieții, dar și asupra climatului politic intern și internațional, potrivit unui sondaj național realizat în decembrie 2025 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), care indică niveluri ridicate de anxietate legate de evoluțiile economice și politice.
„În acest context, românii nu vorbesc despre ambiții sau câștiguri spectaculoase, ci despre nevoi de bază: sănătate mai bună, stabilitate financiară și reducerea conflictelor sociale. La nivel colectiv, percepția este semnificativ mai pesimistă: aproape jumătate dintre respondenți cred că 2026 va fi un an mai rău pentru România, iar doar un sfert anticipează o evoluție pozitivă”, notează autorii.
Potrivit datelor, 37% dintre respondenți se declară îngrijorați „în foarte mare măsură” de acest aspect, iar 36% „în mare măsură”. Situația politică din România reprezintă un motiv de îngrijorare „în foarte mare măsură” pentru 31% dintre participanți și „în mare măsură” pentru 28%. În ceea ce privește situația politică internațională, 26% se declară îngrijorați „în foarte mare măsură”, iar 29% „în mare măsură”
Întrebați cum anticipează că va fi anul 2026 pentru ei personal, 39% dintre respondenți declară că se așteaptă la un an mai bun, dintre care 16% spun că va fi „mult mai bun”, iar 23% „puțin mai bun”. Un procent de 32% consideră că anul viitor va fi „la fel” ca 2025. În același timp, 28% anticipează un an mai rău, 15% apreciind că va fi „puțin mai rău”, iar 13% „mult mai rău”. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 1%.
Starea de sănătate a familiei este un motiv de îngrijorare „în foarte mare măsură” pentru 26% dintre respondenți și „în mare măsură” pentru 28%. În privința propriei stări de sănătate, 22% se declară îngrijorați „în foarte mare măsură”, iar 27% „în mare măsură”. Stabilitatea locului de muncă generează îngrijorare „în foarte mare măsură” pentru 14% dintre respondenți și „în mare măsură” pentru 17%, în timp ce o parte semnificativă indică niveluri mai reduse de îngrijorare sau declară că situația nu este aplicabilă
Întrebați care este cea mai importantă nevoie personală resimțită pentru anul 2026, 25% dintre respondenți indică o sănătate mai bună, iar 24% menționează stabilitatea financiară. Pe locul al treilea se află nevoia de mai puțin conflict între români, cu 19%. Alte nevoi menționate sunt mai puțin stres (7%), un loc de muncă sigur (7%), un mediu politic mai predictibil (6%) și mai mult timp liber (5%). Procente mai mici sunt atribuite nevoii de mai mult sport, relații personale mai stabile, timp alocat învățării sau dezvoltării profesionale, precum și altor răspunsuri. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 1%
Percepția asupra evoluției României în ansamblu este mai degrabă negativă. La întrebarea cum cred că va fi anul 2026 pentru România, 35% dintre respondenți spun că va fi „mult mai rău”, iar 19% „puțin mai rău”. Alți 19% consideră că situația va rămâne „la fel”. În același timp, 27% anticipează o evoluție pozitivă, dintre care 10% spun că anul 2026 va fi „mult mai bun”, iar 17% „puțin mai bun”
În ceea ce privește prioritățile pentru autorități în anul 2026, respondenții indică în principal reducerea prețurilor, menționată de 25% dintre participanți. Combaterea corupției este indicată de 23%, iar creșterea salariilor de 18%. Alte domenii considerate importante sunt investițiile în sănătate (10%), îmbunătățirea educației (8%) și siguranța și apărarea țării (7%). Procente mai mici sunt atribuite consolidării sistemului electoral, relațiilor internaționale, dezvoltării infrastructurii rutiere, digitalizării administrației publice și gestionării problemelor legate de migrație și demografie.
Încrederea în capacitatea Guvernului de a reduce deficitul bugetar în următorii doi ani este scăzută. Doar 8% dintre respondenți declară că au „foarte multă” încredere, iar 16% „multă” încredere. În schimb, 35% spun că au „puțină” încredere, iar 40% declară că nu au „deloc” încredere. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 1%
Referitor la evoluția războiului din Ucraina în anul 2026, aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 48%, consideră că războiul va continua la fel ca până acum. Un procent de 20% cred că războiul se va extinde în Europa. Alți 15% consideră că războiul se va încheia și Rusia va obține tot ce a cerut, în timp ce 10% anticipează o încheiere favorabilă pentru Ucraina. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 7%
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.012 persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), în perioada 4–17 decembrie 2025. Eroarea maximă tolerată este de ±3,1%, iar datele au fost ponderate în funcție de structura populației conform INS.
Structura eșantionului arată că 25% dintre respondenți au vârste între 18 și 35 de ani, 27% între 36 și 50 de ani, 25% între 51 și 65 de ani, iar 23% au peste 65 de ani. Din punct de vedere al genului, 48% dintre participanți sunt bărbați, iar 52% femei. În ceea ce privește mediul de rezidență, 52% locuiesc în mediul urban și 48% în mediul rural. După nivelul de educație, 30% au studii elementare, 51% studii medii și 19% studii superioare. Din punct de vedere regional, 35% provin din Transilvania și Banat, 45% din sudul țării, București și Dobrogea, iar 20% din Moldova.
(Citește și: ”Costul vieții, cea mai presantă problemă a generației Z: Anxietatea ei e un semnal de alarmă – sondaj”)
***
Urmărește-ne pe Google News
