Încrederea mediului privat în România a scăzut semnificativ în 2025, doar 21% dintre companii considerând situația bună sau foarte bună, față de 45% în 2024. Totuși, angajamentul investițional rămâne ridicat: 65% dintre companii planifică investiții și extinderea activității pe termen mediu, în ciuda provocărilor politice, fiscale și macroeconomice, potrivit unui sondaj AmCham România.
Sondajul AmCham România privind climatul investițional și de afaceri în 2025 indică o deteriorare accentuată a încrederii mediului privat, pe fondul provocărilor politice, macroeconomice și microeconomice. Doar 21% dintre companiile participante mai evaluează situația ca fiind bună sau foarte bună, față de 45% în 2024, nivelul de încredere coborând sub cel din anul 2020, marcat de recesiunea și incertitudinile generate de pandemia Covid-19.
Rezultatele reflectă perioada mai 2024 – octombrie 2025, caracterizată de un an electoral complex, deteriorarea indicatorilor macroeconomici, intensificarea temporară a riscului de retrogradare la categoria „junk”, perspectiva suspendării fondurilor europene și adoptarea unor măsuri de redresare concentrate preponderent pe zona fiscală, în timp ce reformele din sectorul public au avansat lent.
În pofida scăderii abrupte a încrederii și a încetinirii creșterii economice, angajamentul companiilor membre AmCham față de România se menține. 65% dintre respondenți au în plan investiții în următoarele 12 luni, iar 65% intenționează să își extindă activitatea în România în următorii trei ani, în timp ce 31% anticipează menținerea activității la nivelul actual.
Aceste intenții reflectă așteptarea unei reveniri economice pe termen mediu, susținută de implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR și de diminuarea efectelor negative ale consolidării fiscale.
Mediul de afaceri continuă să privească România ca pe o piață strategică pentru dezvoltare pe termen mediu, nu doar ca pe o destinație pentru investiții speculative pe termen scurt.
Avantaje competitive: Cea mai accentuată depreciere se înregistrează în cazul competitivității sistemului fiscal
Principalele avantaje competitive ale României, din perspectiva investitorilor, rămân apartenența la Uniunea Europeană (87%), statutul de membru NATO (62%), calitatea capitalului uman (56%) și dimensiunea pieței (45%).
Cea mai accentuată depreciere se înregistrează în cazul competitivității sistemului fiscal, a cărei pondere în rândul avantajelor competitive a scăzut de la 33% în 2023 la 13% în 2025, ca efect al multiplelor măsuri fiscale, al incertitudinii și al introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri.
În ceea ce privește condițiile de piață, cele mai slab apreciate sunt predictibilitatea condițiilor de investiții (83%), fiabilitatea politicilor publice (77%), ritmul lent al debirocratizării și digitalizării administrației (72%), stabilitatea politică (71%), cadrul fiscal aplicabil companiilor (68%), stabilitatea macroeconomică (67%) și calitatea infrastructurii de transport (63%).
Deși nemulțumirea față de infrastructura de transport a scăzut comparativ cu anii anteriori, pe fondul investițiilor în autostrăzi, predictibilitatea condițiilor de investiții s-a deteriorat constant în ultimii trei ani, ajungând principala condiție de piață negativ evaluată în 2025.
În topul condițiilor de piață apreciate pozitiv se regăsesc calitatea capitalului uman (62%), infrastructura digitală (56%), calitatea lanțurilor de aprovizionare (45%, în creștere față de anii anteriori) și infrastructura cibernetică (38%).
Creșterea aprecierii capitalului uman reflectă dinamica pieței muncii, retehnologizarea, automatizarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă persistă riscuri structurale legate de abandonul școlar, analfabetismul funcțional și ponderea ridicată a tinerilor NEET.
Pentru stimularea investițiilor și creșterii economice, companiile indică drept priorități accelerarea digitalizării administrației publice (71%), investițiile în infrastructură (70%), utilizarea eficientă a fondurilor europene (57%), menținerea unui nivel competitiv al fiscalității (53%) și combaterea corupției și consolidarea statului de drept (51%). Se observă o creștere a importanței acordate calității guvernanței economice și capacității administrative a statului.
Deficitul bugetar și datoria publică, principalele riscuri macro
Principalele riscuri macroeconomice identificate sunt creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice (74%), instabilitatea politică (69%) și creșterea poverii fiscale (64%). Mediul de afaceri își exprimă îngrijorarea față de necesitatea reducerii deficitului în anii următori și față de riscul introducerii unor noi poveri fiscale, în cazul în care măsurile asumate nu vor fi eficiente.
În domeniul politicii fiscale, cota unică rămâne cea mai importantă măsură pentru atractivitatea investițională (71%), urmată de aplicarea cadrului legislativ european (71%), implementarea planului de acțiune pentru aderarea la OECD (61%), impozitele reduse pe proprietate (60%) și stimulentele fiscale (56%).
Pentru echilibru bugetar și îmbunătățirea colectării, respondenții indică eliminarea scutirilor fiscale (82%), simplificarea procedurilor pentru facilități fiscale (70%), armonizarea cu legislația UE (66%), eliminarea excepțiilor din baza de impozitare (64%) și o politică fiscală transparentă pe termen mediu și lung (64%).
Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri este semnificativ: 40% dintre respondenți sunt plătitori de IMCA, iar pentru peste o treime dintre aceștia măsura a dus la anularea investițiilor și încetinirea activității, iar pentru restul la amânarea angajărilor și creșterea datoriilor. Cele mai afectate sectoare sunt agricultura, automotive, producția, retailul, energia, IT&C, sănătatea și sectorul bancar.
În ceea ce privește trendurile globale cu impact major asupra companiilor din România, respondenții indică situația geopolitică și conflictele militare (73%), avansul inteligenței artificiale (71%) și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare (48%). Aceste evoluții sunt percepute atât ca riscuri, cât și ca oportunități pentru o creștere sustenabilă, care pot fi valorificate prin politici strategice, parteneriate public-private și stimulente dedicate investițiilor de anvergură.
(Citește și: ”Investițiile nete în economie au ajuns la 143 mld. lei la 9 luni – Creștere de 4% – Structura pe sectoarele economiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
