Slovacia – Premierul Fico vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii. Miza – 12 mld. euro

Confruntat cu un deficit bugetar de 5,3% din PIB și o datorie publică în creștere, șeful guvernului de la Bratislava, Robert Fico, încearcă să pună mâna pe singura sursă de bani pe care nu a atins-o încă: economiile din Pilonul II de pensii, potrivit euractiv.com.

Sistemul de pensii din Slovacia se bazează în principal pe o combinație între un pilon de tip pay-as-you-go (PAYG), finanțat printr-un impozit pe salarii de 14%, și o componentă mai mică de investiții private de 4%, echivalentul Pilonului II de pensii din România.

Pilonul II aduce deja economii de 70 de milioane de euro la buget, după ce pensiile din Pilonul I au fost reduse, iar, în 2029, economiile la cheltuielile cu pensiile ar putea crește la aproximativ 190 de milioane de euro. Într-o economie mică precum cea a Slovaciei, aceasta este o sumă considerabilă. Cu toate acestea, Fico a încercat să distrugă Pilonul II încă de la înființarea sa, în 2004. Inițial, cei doi piloni au fost concepuți pentru a avea dimensiuni egale – înainte ca Fico să reducă contribuțiile la pensia privată de la 9% la 4%. În 2013, el a impus și o schimbare a portofoliului implicit, trecând de la acțiuni la obligațiuni de stat, într-un moment în care prețurile acțiunilor atingeau nivelul minim.

Acum, Fico dorește să distrugă complet sistemul pentru a acoperi o gaură în finanțele publice ale Slovaciei, pe care le-a supervizat în cea mai mare parte a ultimilor 20 de ani. Unii dintre aliații săi ideologici au făcut același lucru. Șeful guvernului de la Budapesta, Viktor Orbán, a confiscat aproximativ 14 miliarde de dolari din activele pensiilor private. Pe termen scurt, deficitul bugetar al Ungariei a scăzut. Cu toate acestea, astăzi datoria depășește 70% din PIB-ul țării, iar în termeni reali pe cap de locuitor, Ungaria a devenit cea mai săracă economie din UE – o inversare extraordinară a sorții în comparație cu succesul inițial al tranziției sale de la comunism.

Cândva numită „Tigrul din Tatra”, economia slovacă se așteaptă să crească în termeni reali cu un modest 1,9% în acest an. Alimentată de al patrulea deficit bugetar ca mărime din UE, datoria publică aproape s-a dublat între 2020 și astăzi, de la 45 de miliarde de euro la peste 80 de miliarde de euro, și se așteaptă să crească peste 70% din PIB până la sfârșitul deceniului.

Fondul Monetar Internațional îndeamnă Slovacia să reducă cheltuielile cu încă 3,1% din PIB în următorii trei ani. În schimb, Fico a pus ochii pe pensiile slovacilor. Mai mult, guvernul său a introdus deja o serie de noi taxe – o rată mai mare a TVA, o majorare a ratei impozitului pe profit (acum cea mai mare dintre țările din Grupul de la Vișegrad) și o nouă taxă pe tranzacțiile financiare.

Combinația dintre impozite mai mari și atacul asupra drepturilor de proprietate ale cetățenilor nu este rețeta succesului economic – dimpotrivă. Slovacia suferă deja de un exod de creiere și este deja afectată de criza actuală a industriei manufacturiere germane. Cu toate acestea, guvernul Fico manifestă puțin interes pentru îmbunătățirea instituțiilor juridice slovace, cunoscute pentru corupția lor, și nici nu urmărește reforme structurale care ar putea îmbunătăți competitivitatea țării.

Toate acestea au o dimensiune europeană și internațională. În rapoartele lor influente privind competitivitatea UE și piața unică, Mario Draghi și Enrico Letta au subliniat importanța aprofundării integrării piețelor de capital europene, astfel încât economiile lucrătorilor slovaci, de exemplu, să nu rămână în Slovacia, ci să se îndrepte în mod organic către oportunități de investiții care oferă cea mai mare rată de rentabilitate.

Slovacia poate fi un actor minor, dar un guvern european care confiscă în mod arbitrar economiile cetățenilor săi creează un precedent foarte negativ pentru eforturile de extindere a ecosistemului european de capital de risc și a finanțării disponibile pentru companiile europene promițătoare, care în prezent au toate motivele să se relocheze în Statele Unite.

Alegerea cu care se vor confrunta alegătorii slovaci în următorii ani va fi deosebit de dificilă: între îndeplinirea promisiunii de libertate și prosperitate, care i-a scos pe slovaci în stradă în 1989, și o erodare continuă a fundamentelor lor de către un stat umflat, arogant și incompetent, mai scrie euractiv.com.

(Citește și „ASF explică plata eșalonată la Pilonul II de pensii în timp ce propunerea legislativă e criticată de PSD”)

***