Durata de viață a unui software de dronă este de doar câteva săptămâni, fapt ce ilustrează necesitatea industriei de apărare trans-atlantice de a inova continuu pentru a rămâne în fața adversarilor, a afirmat amiralul francez Pierre Vandier (foto), Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (CSAT), joi, la NATO Industry-Forum din București.
Acesta a detaliat că în Polonia există un nou centru de antrenamente JATEC (Joint Analysis, Training and Education Centre) al NATO care se ocupă și cu proiectarea și testarea de echipamente pentru interceptarea și contracararea așa-numitelor ”gliding bombs” rusești (bombe planor). Centrul se ocupă de asemenea cu inovarea în materie de drone.
Această organizație civilo-militară NATO-Ucraina are sediul la Bydgoszcz în Polonia.
Cum dărâmă NATO dronele adversarilor
”Avem participarea câtorva zeci dintre prietenii noștri ucraineni (…) cu niște nevoi foarte specifice dinspre Ucraina. De exemplu ni s-a cerut să lucrăm împotriva «gliding bombs» și asta a dus la noi tehnologii. Deja unele companii își demonstrează produsele în Ucraina (…) încercăm să aducem cât mai mult din experiența Ucrainei în NATO”, a spus Vandier într-o conferință de presă.
O altă soluție pe care această organizație marșează pentru Ucraina este dezvoltarea de sisteme de bruiaj de frecvență.
”Vedem în Ucraina utilizarea masivă de drone, de ambele părți. Astăzi vorbim de milioane de drone care sunt produse în fiecare an. (…) Este important să dezvoltăm tehnologia, să aducem cele mai bune sisteme de bruiaj, sisteme contra-dronă (…), avem mai multe inițiative anti-dronă pentru a decide dacă în caz de încălcare a spațiului aerian vom folosi avioane de luptă, dacă utilizăm noi capabilități precum contra-drone… Toate sunt în procese de achiziții, aflate în derulare în țări”, a spus Vandier.
La rândul ei, Tarja Jaakkola, secretar-general adjunct al NATO pentru Inovare, investiții și achiziții (D2IA) a afirmat că există 2 agenții pentru achiziții și care facilitează producția de sisteme anti-dronă. Discuțiile între țări pentru achiziții au loc la nivelul ministerialelor NATO, a punctat Jaakkola.
”E și o luptă a inovării”
Vandier a mai punctat că NATO poate să doboare drone ori prin metode de tip ”softkill”, adică utilizarea unor dispozitive electronice anti-dronă – bruiaj de frecvență –, ori de tip ”hardkill”.
”Din acestea avem multiple. Avem avioane de vânătoare cu rachete, capabilități la sol (…) și avem și contradrone. Toate soluțiile noi sunt experimentate, unele au fost deja achiziționate de țări. (…) Este o cursă a inovării, una constantă. Aflăm că o soluție la care am lucrat mult timp, din cauza contrainovării, nu mai e eficientă. Ideea e să inovăm mai repede decât adversarii. (…) Unele companii au dezvoltat produse. În final trebuie testate în condiții de război. Când soluțiile par interesante, se duc în Ucraina (…) Durata de viață a unui software de dronă este de câteva săptămâni. Dacă nu îți updatezi software-ul, atunci nu merge. Deci e muncă continuă, azi lucrează, mâine poate nu. E treaba inginerilor să recodeze, să adapteze. Cel care adaptează mai bine e cel care câștigă”, a explicat Pierre Vandier.
James Appathurai (foto centru), managerul general al DIANA, acceleratorul NATO pentru industria de apărare care finanțează anual până la 150 de start-up-uri cu aplicații militare inovative din țări NATO, a punctat că inovația schimbă modul în care funcționează nu doar războiul, dar și sistemele militare.
”Ucraina ne oferă un exemplu clar: cu inovare, nu doar tehnologiile, dar modalitățile în care folosim tehnologiile respective, putem să înlocuim total efectele unor platforme clasice. De exemplu: forțele ucrainene au alungat complet flota rusească de la Marea Neagră fără a avea o singură frigată proprie. Deci vedem efectele noilor tehnologii. Putem înlocui acele efecte. La fel și la sistemele Patriot: ele sunt construite să utilizeze senzori acustici. Folosind AI și senzori reducem presiunea și putem lovi țintele mai precis, cu mai puține salve. Asta vedem de asemenea în Ucraina. Sau putem complimenta sistemele tradiționale. Deci sunt multe motive pentru care inovația este o temă centrală”, a spus Appathurai.
Cele 3 linii ale frontului din Ucraina
Potrivit acestuia, există în acest moment 3 zone ale frontului în Ucraina.
”O zonă mortală, o distanță de 50 de km (de linia frontului), o zonă unde dacă te miști ești mort. Vorbim atât de soldați, dar și de echipamente. Dincolo de ea, este zona unde soldații operează sistemele autonome din zona mortală. Apoi a treia zonă este, în esență, cea care alimentează linia secundară: aducând componentele, dronele, totul. Deci este o linie a frontului, doar că e diferită. Cred că intrăm în era autonomiei de scară (în ce privește războiul cu drone)”, a explicat James Appathurai.
Acesta a adăugat totuși că NATO are capabilități mult superioare Ucrainei, ceea ce ar însemna că NATO ar purta diferit un război.
”Avem capacități masive de a lovi cu precizie în adâncime, superioritate aeriană, navală, capabilități de producție departe de front și așa mai departe. Noi putem câștiga într-un război foarte diferit. Desigur, frontul va fi foarte dependent de drone și sisteme autonome”, a mai afirmat directorul programului DIANA.
Potrivit lui Appathurai, principala problemă în doborârea dronelor adversare este costul ridicat în cazul utilizării metodelor de tip ”hardkill”. Din acest motiv este nevoie de noi tehnologii și investiții.
Peste 100 de companii la București. România, gazda celui mai mare forum industrial NATO
NATO-Industry Forum, a cărui organizare la București a presupus eforturi pe durata unui an și jumătate, reunește companii din întreaga Europă și SUA pentru consolidarea producției de tehnică și echipamente militare. Săptămâna aceasta s-a semnat la București un acord între Guvernul României și nemții de la Rhinemetall pentru redezvoltarea fabricii de pulberi la Făgăraș, un obiectiv al României de mai mulți ani.
(Citește și: „Mark Rutte, la Cotroceni: „Dacă această ţară va fi atacată, sunt alte 31 de state care vor veni să salveze România. Aşa funcţionează NATO şi asta ne face de neînvins””)
(Citește și: „Parteneriat România – Rheinmetall / Armin Papperger: Obiectivul este ca România să facă parte integrantă din ecosistemul european și cel NATO/ Ilie Bolojan: Salutăm disponibilitatea de a integra furnizori români în lanțul de aprovizionare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
