Blocul Național Sindical(BNS) l-a felicitat vineri pe Nicușor Dan, într-o scrisoare deschisă, și i-a reamintit că rolul unui președinte este acela de a fi mediator între puterile statului și societate, astfel încât așteaptă să fie invitat la discuții, după ce reprezentanții patronatelor au avut deja mai multe discuții cu noul șef al statului, înainte și după alegeri.
„Sperăm sincer că această abordare unilaterală nu este expresia unei viziuni deliberate, ci doar rezultatul lipsei de experiență instituțională și, poate, al zelului unor consilieri apropiați. Avem convingerea că veți reveni rapid la o normalitate democratică și veți înțelege că rolul unui președinte este acela de a fi mediator între puterile statului și societate”, menționează scrisoarea BNS.
„Domnule Președinte, dacă tot clamați că sunteți un lider pro-european, vă reamintim că la Bruxelles s-a semnat recent Pactul pentru Dialog Social European între Comisia Europeană, Confederația Europeană a Sindicatelor și organizațiile patronale europene tocmai pentru a consolida rolul partenerilor sociali în modelarea pieței muncii, a ocupării forței de munca și a politicilor sociale. Europa nu înseamnă doar piață liberă și profit! Europa înseamnă și echilibru, protecție socială și coeziune. (…) România nu se construiește doar cu partide și antreprenori. O Românie onestă se construiește împreună – angajatori, lucrători, partide, societate civilă. Acesta este modelul unei adevărate Europă”.
Problemele pe care sindicatele doresc să le abordeze la mult așteptata întâlnire cu președintele
- „Ne permitem să vă reamintim că în 2017, când Guvernul a scutit angajatorii de asumarea sarcinii finanțării sistemelor publice de sănătate și pensii, acestea fiind transferate aproape integral lucrătorilor, patronatele nu au protestat. Din ianuarie 2018, sarcina fiscală pe muncă este în întregime asumată de angajat. Riscul creșterii fiscalității pe muncă este astăzi în întregime asumat de lucrători. România are astăzi una din cele mai ridicate sarcini fiscale pe muncă din Uniunea Europeană, cu toate acestea se profilează deja în spațiul public intenția noului guvern de a crește această sarcină. Nu angajatorii vor fi cei ce vor suporta efectele creșterii fiscalității pe muncă, în majoritatea cazurilor angajații vor fi lăsați singuri să-și gestioneze pierderea veniturilor nete.”
- „Ne îngrijorează și ipocrizia discursului public promovat de o parte din patronate, care deplâng majorarea taxelor, dar pe de altă parte folosesc orice portiță legislativă pentru optimizare fiscală sau mai mult, folosesc muncă la negru și plătesc salarii la gri. Atitudinea lor a consolidat o piață a muncii fragmentată, între pătura lucrătorilor la negru în zona salariilor mici si muncă mascată într-o formă de activitate independentă pentru salariile foarte mari. Dacă pentru veniturile recurente din munca, mici (inferioare salariului minim brut) practica este nedeclararea veniturilor (deci evaziune), pentru veniturile mari și din ce în ce mai mari, practica este mai degrabă „deghizarea” veniturilor de natură salarială în raporturi comerciale. Dacă ar exista voință politică și bună credință din partea autorităților, numărul lucrătorilor din România ar crește cu peste 30%, contribuind astfel la reducerea semnificativă a deficitului bugetar.”
- „N-am auzit din partea mediului de afaceri propuneri pentru sancționarea administratorilor de firme sau acționarilor care au transformat insolvența într-un sport național. Se înființează firme, se acumulează datorii, se declară insolvența, iar apoi se pornește de la zero cu o nouă companie înființată. O practică nocivă care afectează bugetul de stat și economia sănătoasă. Nimeni nu propune sancțiuni reale pentru acest comportament distrugător!”
- „Golul de TVA a devenit deja cronic și de dimensiuni semnificative, peste 2% din PIB, anual (din fiecare 10 lei TVA de colectat, organele fiscale colectează mai puțin de 7 lei), iar acest indicator este puternic corelat cu subocuparea forței de muncă. Cei doi indicatori sunt corelați și se auto-alimentează: GAP-ul mai mare de TVA favorizează munca nedeclarată. Și viceversa: munca nedeclarată, având printre cauze impozitarea excesivă a muncii din România, contribuie la frauda fiscală. Pe acest subiect însă patronatele tac pentru că sunt deplin responsabili pentru această situație.”
- „Asumarea poverii deficitului trebuie să vă asigurați că se distribuie echitabil, dar analiza trebuie făcută cu date concrete și nu cu declarații. Măsuri de politică fiscală de tip creșterea TVA sau creșterea fiscalității pe muncă, în modelul economic actual nu vor afecta decât în mică măsură angajatorii. Își vor recupera pierderile prin creșterea prețurilor pe seama puterii de cumpărare a populației și vor lăsa angajații în majoritatea cazurilor să-și asume singuri consecințele creșterii sarcinii fiscale. Barca e prea înclinată în favoarea capitalului și în defavoarea muncii. Așa nu se mai poate!”
- „Mai mult, angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă și de slaba calitate a resurselor umane, dar în cele mai multe cazuri nu fac nimic pentru a investii în formarea profesională a propriilor angajați. De 35 de ani continuăm să promovăm un model economic bazat pe utilizarea intensivă a muncii, pentru a compensa nivelul redus al salariilor. Lucrătorii din România au acceptat să lucreze până la epuizare fizică și psihică, iar burn-out-ul a devenit un fenomen foarte prezent cu impact negativ la nivelul sistemului public de sănătate. Nu este de mirare că ajunși la momentul pensionării românii au un număr de ani de viață sănătoasă din ce în ce mai mic, mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene. Nici aici nu am auzit vreo îngrijorare din partea celor cu care astăzi vă consultați exclusiv.”
(Citește și: Integrarea muncii nedeclarate ar crește cu 30% numărul de salariați și ar aduce bugetului 18,7 mld. lei anual. Cum este evitată fiscalizarea muncii)
****
Urmărește-ne pe Google News
