26 octombrie, 2021



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Domnule Muresan, dezamagiti (am avut o impresie mai buna despre dvs). Mai jos cateva aspecte:

    1) Ponderea regenerabilelor in mixul electric german de ex. este in jur de 50% cu tendinte in crestere pana in jur de 70% -75% , pe marginea exitarii carbunelui (care se desfasoara pe durata urmatorilor 10 ani). Actualmente, ponderea energiei fotovoltaice in mixul german este in jur de 10%, ponderea energiei eoliene este in jur de 25%, ponderea energiei din biomasa este in jur de 10%, iar restul fiind hidro.

    2) In comparatie cu Germania, Romania are un potential hidro de invidiat, dar sta mai bine si la capitolul fotovoltaic (radiatia solara in Ro fiind cu circa 20% mai mare). De asemenea, Romania face o figura excelenta si la capitolul potentialului eolian – Dobrogea, podisul Moldovei, crestele carpatilor si sub-Carpatilor precum si potentialul imens de eolian-offshore din perimetrul Marii Negre (de circa 40GW). In concluzie, dpdv al potentialului si al resurselor, Romania s-ar putea numara printre campionii Europei in punto tranzitie energetica. UE ofera scheme de sutinere pentru modernizarea sistemului energetic, din pacate insa, in Ro lipseste interesul politic pe plan intern (caracatita formata in jurul companiilor energetice de stat stramba din nas, ba ca-i politica iecologista, verzulie, neomarxista, nefunctionala si diverse scuze).

    3) Referitor la exploatarea gazului natural, este un business competitiv care functioneaza in intreaga lume, fara subventii. Exista scheme de sustinere a centralelor inteligente pe gaz, eficiente si flexibile, cu capacitati mici si medii pe „cogenerare” situate in zonele urbane. De asemenea, exista si scheme de sustinere exista pentru proiecte de crestere a eficientei energetice in procese industriale (Galatiul de ex ar putea fi incalzit cu caldura reziduala de la Combinat, Constanta poate fi incalzita cu combinatul de la Navodari, Craiova la fel, samd). Centrale electrice ineficiente (de genul celei de la IERNUT sustinuta cu fonduri europene – 20 mio euro, sau cum ar fi centrala pe gaz planificata la Halanga) nu pot fi sustinute din moment ce energia termica reziduala este risipita pe turnuri de racire. Spre ex., in locul centralei de la Iernut puteau fi dezvoltate 4 centrale medii de 100 MW fiecare (cate una in Timisoara, Iasi, Cluj si Bacau sa zicem) caldura reziduala putea fi folosita la incalzirea partiala a oraselor.

    4) Privitor la investitia planificata de Guvernul Roman iei in Cernavoda, este si ea contraproductiva din doua mari motive:
    a) costurile de productie a energiei nucleare sunt mari (sar pragul de 10 centi /kWh); si
    b) energia nucleara nu contribuie la cresterea flexibilitatii sistemului energetic, pe langa faptul ca au o viteza lenta de reactie, mai blocheaza si firele de transport, respectiv blocheaza exploatarea imensului potential eolian (on si offshore din Dobrogea si din perimetrul Marii Negre).

    P.S. tranzitia energetica (valorificarea surselor regenerabile) si cresterea considerabila a acestora in mix atrage investitii „private” pe plan local – de ordinul zecilor de miliarde, creaza noi locuri de munca pe plan local (productie componente, proiectare, montaj, mentenanta), contribuie la cresterea eficientei energetice, la reducerea importurilor si a deficitului de cont curent, samd. De ce ar sustine contribuabilii din vest „Realitatea Romaniei” i.e. scheme de sustinere a Caracatiei, gen centrala de la Cernavoda (investitii de €9 miliarde, zero capital privat, energie scumpa) sau a centralelor ineficiente de la Iernut, Halanga, etc? Angajamentul dvs in acest sens cam lasa un gust amar…

  2. Romania dispune de combustibil regenerabil din biomasa si deseuri menajere pentru a produce peste 160.000.000 MW energie termica si electrica fara sa taie vreun copac
    Amprenta Carbon
    Biomasa 0.09 Kg/MW,
    Gaz 1,9 Kg/MW
    Romania spre deosebire de celelalte tari are in plus tehnologia de reciclare si conversie in energie a acestor surse regenerabile.
    Doar interese straine sustinute de tradatori romani vor sa facem altfel;
    Răzvan Nicolescu / Miza tranziției energetice în România sunt investițiile în lanțuri de producție integrate: de hidrogen, baterii și grafit.
    Sa mori tu Razvane ca esti deal nostru

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Domnule Muresan, dezamagiti (am avut o impresie mai buna despre dvs). Mai jos cateva aspecte:

    1) Ponderea regenerabilelor in mixul electric german de ex. este in jur de 50% cu tendinte in crestere pana in jur de 70% -75% , pe marginea exitarii carbunelui (care se desfasoara pe durata urmatorilor 10 ani). Actualmente, ponderea energiei fotovoltaice in mixul german este in jur de 10%, ponderea energiei eoliene este in jur de 25%, ponderea energiei din biomasa este in jur de 10%, iar restul fiind hidro.

    2) In comparatie cu Germania, Romania are un potential hidro de invidiat, dar sta mai bine si la capitolul fotovoltaic (radiatia solara in Ro fiind cu circa 20% mai mare). De asemenea, Romania face o figura excelenta si la capitolul potentialului eolian – Dobrogea, podisul Moldovei, crestele carpatilor si sub-Carpatilor precum si potentialul imens de eolian-offshore din perimetrul Marii Negre (de circa 40GW). In concluzie, dpdv al potentialului si al resurselor, Romania s-ar putea numara printre campionii Europei in punto tranzitie energetica. UE ofera scheme de sutinere pentru modernizarea sistemului energetic, din pacate insa, in Ro lipseste interesul politic pe plan intern (caracatita formata in jurul companiilor energetice de stat stramba din nas, ba ca-i politica iecologista, verzulie, neomarxista, nefunctionala si diverse scuze).

    3) Referitor la exploatarea gazului natural, este un business competitiv care functioneaza in intreaga lume, fara subventii. Exista scheme de sustinere a centralelor inteligente pe gaz, eficiente si flexibile, cu capacitati mici si medii pe „cogenerare” situate in zonele urbane. De asemenea, exista si scheme de sustinere exista pentru proiecte de crestere a eficientei energetice in procese industriale (Galatiul de ex ar putea fi incalzit cu caldura reziduala de la Combinat, Constanta poate fi incalzita cu combinatul de la Navodari, Craiova la fel, samd). Centrale electrice ineficiente (de genul celei de la IERNUT sustinuta cu fonduri europene – 20 mio euro, sau cum ar fi centrala pe gaz planificata la Halanga) nu pot fi sustinute din moment ce energia termica reziduala este risipita pe turnuri de racire. Spre ex., in locul centralei de la Iernut puteau fi dezvoltate 4 centrale medii de 100 MW fiecare (cate una in Timisoara, Iasi, Cluj si Bacau sa zicem) caldura reziduala putea fi folosita la incalzirea partiala a oraselor.

    4) Privitor la investitia planificata de Guvernul Roman iei in Cernavoda, este si ea contraproductiva din doua mari motive:
    a) costurile de productie a energiei nucleare sunt mari (sar pragul de 10 centi /kWh); si
    b) energia nucleara nu contribuie la cresterea flexibilitatii sistemului energetic, pe langa faptul ca au o viteza lenta de reactie, mai blocheaza si firele de transport, respectiv blocheaza exploatarea imensului potential eolian (on si offshore din Dobrogea si din perimetrul Marii Negre).

    P.S. tranzitia energetica (valorificarea surselor regenerabile) si cresterea considerabila a acestora in mix atrage investitii „private” pe plan local – de ordinul zecilor de miliarde, creaza noi locuri de munca pe plan local (productie componente, proiectare, montaj, mentenanta), contribuie la cresterea eficientei energetice, la reducerea importurilor si a deficitului de cont curent, samd. De ce ar sustine contribuabilii din vest „Realitatea Romaniei” i.e. scheme de sustinere a Caracatiei, gen centrala de la Cernavoda (investitii de €9 miliarde, zero capital privat, energie scumpa) sau a centralelor ineficiente de la Iernut, Halanga, etc? Angajamentul dvs in acest sens cam lasa un gust amar…

  2. Romania dispune de combustibil regenerabil din biomasa si deseuri menajere pentru a produce peste 160.000.000 MW energie termica si electrica fara sa taie vreun copac
    Amprenta Carbon
    Biomasa 0.09 Kg/MW,
    Gaz 1,9 Kg/MW
    Romania spre deosebire de celelalte tari are in plus tehnologia de reciclare si conversie in energie a acestor surse regenerabile.
    Doar interese straine sustinute de tradatori romani vor sa facem altfel;
    Răzvan Nicolescu / Miza tranziției energetice în România sunt investițiile în lanțuri de producție integrate: de hidrogen, baterii și grafit.
    Sa mori tu Razvane ca esti deal nostru

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: