Deficitul de cont curent al României s-a ridicat la 24,6 mld. de euro în primele zece luni din 2025, cu 4,2%, respectiv 1 mld. euro, peste nivelul din 2024, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Deficitul de cont curent nu e întotdeauna „rău în sine”, dar dacă este mare și persistent poate indica probleme de competitivitate, crește dependența financiară față de exterior și poate crea vulnerabilități în cazul unei crize economice sau a unei retrageri de fonduri străine.
Analizând evoluția principalelor componente a balanței de plăți, se observă că:
Bunurile și serviciile au general un deficit de 16,3 mld. euro în primele zece luni, în scădere cu puțin peste jumătate de miliard de euro, pe fondul evoluției pozitive a exporturilor de servicii și a menținerii deficitului de la bunuri la un nivel similar cu cel din aceeași perioadă din 2024.
În privința serviciilor, datele din primele zece luni arată o consolidare a exporturilor de servicii de transport și IT&C, corectată parțial de deteriorarea deficitului general de turism.
Astfel:
- serviciile de transport au avut un excedent de aproape 5,1 mld. euro, în creștere cu 25,4% față de anul precedent, pe fondul aderării României la spațiul Schengen;
- serviciile IT&C au avut un excedent de 5,8 mld. euro, în creștere cu 12% față de 2024;
- pe de altă parte, românii au continuat să cheltuiască mai mulți pe bani pe vacanțele în străinătate (+5,3%), iar sumele cheltuite de turiștii străini în România au scăzut (-5,7%), așa încât deficitul a urcat la 3,6 mld. euro (+22% față de ianuarie-octombrie 2024, respectiv 0,6 mld. euro)
Cauzele deteriorării balanței
Potrivit datelor BNR, cauzele deteriorării balanței se regăsesc în evoluția veniturilor primare și secundare.
Veniturile primare au generat un deficit de 8,1 mld. euro, în creștere cu 11%, respectiv 0,8 mld. euro față de 2024. Veniturile primare arată banii pe care românii îi câștigă din munca sau investițiile lor în străinătate și banii pe care îi plătesc străinilor pentru munca sau investițiile lor în România. În general, acestea au un sold negativ, determinat în principal de ieșirile mari de venituri din investiții, în pofida intrărilor pozitive din veniturile din muncă.
Veniturile secundare au avut un sold negativ, de -104 mil. euro, față de un excedent de 590 mil. euro în ianuarie-octombrie 2024. Veniturile secundare sunt bani primiți sau trimiși între țări pentru care nu se oferă ceva în schimb, cum ar fi banii trimiși acasă de românii din străinătate sau ajutoarele și donațiile.
Creștere de 28,5% a investițiilor străine directe
Investițiile directe ale nerezidenților în România au fost de 7,24 mld. euro, în creștere cu 28,5% față de primele zece luni din 2024 (5,63 mld. euro), din care:
- participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au fost de 4,97 mld. euro,
- creditele intragrup au fost de 2,27 mld. euro.
+22 mld. euro în plus la datoria externă
Totodată, în perioada ian.-oct. 2025, datoria externă totală a crescut cu 22,08 mld. euro, ajungând la 225,59 mld. euro.
Structura datoriei externe la 31 octombrie 2025:
- datoria pe termen lung: 177,62 mld. euro (78,7%), în creștere cu 13,6% față de 31 dec. 2024;
- datoria pe termen scurt: 47,97 mld. euro (21,3%), în creștere cu 1,7% față de 31 dec. 2024.
(Citește și: ”Deteriorare majoră a sănătății financiare a companiilor: Ratele de neplată a creditelor au urcat abrupt în 2025 – Cea mai mare creștere e la creditele garantate de stat. Motivele: Presiunile fiscale, inflația și dobânzile mari”)
***
Urmărește-ne pe Google News
