Sentimentul economic în zona euro s-a îmbunătățit în continuare în iunie, sugerând că întreprinderile și consumatorii devin mai optimiști cu privire la perspectivele de creștere, în ciuda dificultăților economice persistente. Cu toate acestea, firmele au devenit mai precaute în ceea ce privește angajările, evidențiind un decalaj tot mai mare între îmbunătățirea încrederii și așteptările pieței muncii.
Indicatorul de sentiment economic (ESI) a crescut de la 93,7 la 95,0 în zona euro și de la 93,8 la 95,1 în întreaga UE. Încrederea s-a îmbunătățit în industrie, servicii, comerț cu amănuntul și în rândul consumatorilor, în timp ce construcțiile au rămas singurul sector care a mai pierdut din încredere.
Printre cele mai mari state membre, sentimentul economic (ESI) s-a consolidat cel mai mult în Olanda, Germania și Italia, în timp ce Franța a rămas în general neschimbată. Industria a beneficiat de îmbunătățirea așteptărilor de producție și de stocurile mai mici de produse finite, în timp ce încrederea consumatorilor a continuat să se redreseze, pe măsură ce gospodăriile au devenit mai puțin pesimiste cu privire la perspectivele economice și finanțele lor viitoare.
În schimb, Indicatorul Așteptărilor privind Ocuparea Forței de Muncă a scăzut de la 94,4 la 92,2 în Zona Euro și de la 95,2 la 92,9 în UE, reflectând planuri de angajare mai slabe în servicii, comerț cu amănuntul și construcții.
Cu toate acestea, sondajul a oferit unele semnale încurajatoare privind inflația. Așteptările privind prețurile de vânzare au scăzut în continuare în toate sectoarele majore, în timp ce consumatorii au raportat, de asemenea, o diminuare a percepțiilor și așteptărilor privind inflația, deși ambele au rămas peste normele istorice. Incertitudinea economică a scăzut pentru a doua lună consecutiv, ceea ce sugerează că întreprinderile și gospodăriile devin mai încrezătoare, chiar dacă angajatorii rămân prudenți în ceea ce privește creșterea numărului de angajați.
Totuși, datele privind producția din luna iunie au dezamăgit atât în industrie, cât și în servicii. Zona euro pare să încheie un trimestru slab, în care stagnarea economică devine un scenariu tot mai probabil. Deși așteptările pentru lunile următoare sunt în ușoară creștere, deteriorarea perspectivelor privind ocuparea forței de muncă reprezintă un semnal de îngrijorare, în special pentru sectorul serviciilor, care depinde puternic de dinamica pieței muncii și de consum.
Cel mai important semnal vine însă din zona prețurilor. În contextul în care investitorii și băncile centrale au redevenit atenți la riscurile inflaționiste, sondajul arată o scădere rapidă a așteptărilor privind prețurile de vânzare, atât în industrie, cât și în servicii. Această evoluție indică faptul că presiunile asupra inflației de bază începeau deja să se tempereze înainte de acordul SUA-Iran și înainte de scăderea puternică a prețurilor petrolului.
Pentru Banca Centrală Europeană, principala întrebare devine cât de multă încredere poate avea în fragilitatea acestui acord geopolitic. La prima vedere, momentul pentru noi majorări de dobândă pare să fi trecut. Prețurile petrolului au coborât rapid, economia rămâne slabă, iar companiile par să transmită costurile mai ridicate către consumatori într-un ritm tot mai lent.
Cu toate acestea, riscurile nu au dispărut complet. Dacă acordul dintre SUA și Iran nu rezistă, iar tensiunile din Orientul Mijlociu reapar, presiunile inflaționiste ar putea reveni rapid, mai ales prin canalul prețurilor la energie. Din acest motiv, o perioadă de așteptare înaintea următoarei decizii de politică monetară pare justificată.
În acest context, luna iulie ar putea fi un moment potrivit pentru o pauză din partea BCE. Economia zonei euro rămâne fragilă, presiunile inflaționiste par să se reducă, iar incertitudinile geopolitice justifică o abordare prudentă.
România – ultimul loc din UE
Indicatorul Sentimentului Economic al României, sau ESI, un indicator compozit conceput pentru a urmări evoluția PIB-ului, calculat ca medie ponderată a soldurilor răspunsurilor la întrebările adresate firmelor din cinci sectoare economice cheie, a scăzut în iunie la 83,5 – cel mai scăzut nivel din ianuarie 2021, potrivit Eurostat.
ESI al României a scăzut sub pragul de 100 de puncte, care desparte creșterea de contracție, în mai 2025, după aproape doi ani peste pragul de referință, în conformitate cu un model larg utilizat în întreaga Uniune Europeană.
Măsurile de consolidare fiscală. criza politică, inflația, au erodat încrederea în toate sectoarele.
Cititi si: Sentimentul economic – scădere a 12-a lună la rând în toată Europa, prăbușire în România. Încrederea consumatorilor români la cel mai mic nivel de după iulie 2011
***
Urmărește-ne pe Google News
