Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol (Foto), a declarat marți pentru ziarul francez Le Figaro că șocul energetic din Golf „este mai grav decât cele din 1973, 1979 și 2022 la un loc”, deoarece afectează simultan petrolul, gazele, alimentele, îngrășămintele, produsele petrochimice, heliul și comerțul global.
Birol a declarat în interviu că peste 75 de instalații energetice din regiunea Golfului au fost atacate, iar aproximativ o treime au fost grav avariate, ceea ce înseamnă pagube de zeci de miliarde de dolari și o întrerupere prelungită a fluxurilor de energie, restrângând și mai mult aprovizionarea globală și agravând perturbarea provocată de blocarea Strâmtorii Ormuz.
La întrebarea „Cât de repede își poate reveni producția din Golf?”, Birol a răspuns: „Monitorizăm infrastructura energetică în timp real – zăcăminte, rafinării, terminale. Șaptezeci și cinci de instalații au fost atacate și avariate, mai mult de o treime având avarii extinse. Reparațiile vor dura mult timp. Țări precum Arabia Saudită își pot reveni mai repede datorită capacităților tehnice de care dispune și resurselor financiare, dar în alte părți, cum ar fi Irakul, situația este mult mai grea. Aproximativ 15 milioane de oameni depind acolo de veniturile din petrol și gaze, iar țara a pierdut două treimi din veniturile sale din exporturi, fiind aproape de paralizie economică. Va dura mult timp până când Orientul Mijlociu – anterior un centru energetic fiabil – își va reveni.”
Fragmente din interviu:
Le Figaro: Cine va avea cel mai mult de suferit?
Fatih Birol: Economia globală va avea de suferit. Desigur, țările europene se vor lupta, la fel ca Japonia, Australia și celelalte. Dar țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate din cauza prețurilor ridicate la petrol, gaze și alimente și a inflației accelerate. Creșterea lor economică va fi puternic afectată. Mă tem că multe țări în curs de dezvoltare își vor vedea datoria externă crescând semnificativ. De aceea sunt pesimist – această criză nu provine de la energia în sine, ci de la geopolitică.
Le Figaro: Care sunt cele mai expuse țări la criză?
Fatih Birol: Țările dependente de importuri sunt cele mai expuse: în Asia – Coreea de Sud, Japonia, dar mai ales Indonezia, Filipine, Vietnam, Pakistan și Bangladesh. Țările africane vor fi, de asemenea, puternic afectate, deoarece națiunile în curs de dezvoltare au o flexibilitate financiară limitată.
Le Figaro: Cât de repede își poate reveni producția din Golf?
Fatih Birol: Monitorizăm infrastructura energetică în timp real – zăcăminte, rafinării, terminale. 75 de instalații au fost atacate și avariate, mai mult de o treime din ele, grav. Reparațiile vor dura mult timp. Țări precum Arabia Saudită se pot recupera mai repede datorită capacităților tehnice puternice și a resurselor financiare, dar în alte părți, cum ar fi Irakul, situația este mult mai rea. Aproximativ 15 milioane de oameni depind acolo de veniturile din petrol și gaze de acolo, iar țara a pierdut două treimi din veniturile sale din exporturi, apropiindu-se de paralizie economică. Va dura mult timp până când Orientul Mijlociu – anterior un centru energetic fiabil – își va reveni.
Le Figaro: Cât de semnificativă este scăderea producției de petrol din Golf?
Fatih Birol: Enormă. Aceste țări produc puțin peste jumătate din nivelurile de dinainte de război. În ceea ce privește gazele naturale, exporturile s-au oprit complet. Luna martie a fost deja dificilă, dar aprilie va fi mai mult mai rea. Dacă strâmtoarea rămâne închisă pe tot parcursul lunii aprilie, vom pierde de două ori mai multe produse brute și rafinate decât în martie. Intrăm într-o lună „aprilie neagră”. În emisfera nordică, aprilie marchează de obicei primăvara – dar acum s-ar putea simți ca începutul iernii.
Cititi si: Șeful AIE: Lumea s-ar putea îndrepta spre una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii
***
Urmărește-ne pe Google News
