Securitatea la Marea Neagră, recunoscută pentru rolul său strategic ca rută principală între Caucaz și Europa, s-a aflat luni pe agenda discuțiilor dintre premierul Ilie Bolojan și comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, oficialul român aducând în discuție centrul de securitate maritimă pe care România vizează să îl găzduiască.
”Un subiect important adus în discuție de partea română a fost regiunea Mării Negre, recunoscută pentru rolul său strategic ca rută principală între Caucaz și Europa. Premierul a arătat că securitatea în această zonă este esențială pentru securitatea UE și a prezentat proiectele aflate în dezvoltare, care vizează cooperarea regională în protecția infrastructurii critice, acțiunile gărzilor de coastă, combaterea criminalității și a traficului de droguri. În acest context, instituirea unui centru de securitate maritimă, în linie cu Strategia de securitate internă a UE, și viitoarea revizuire a mandatului Frontex vor contribui la atingerea acestor obiective”, se arată în comunicatul transmis de Guvern.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, aflat într-o vizită oficială la București, care face parte din turul de capitale europene pe care comisarul îl desfășoară în primul său an de mandat.
România își propune să găzduiască centrul de securitate maritimă al UE, Bruxelles urmând să ia o decizie în acest sens până la sfârșitul anului.
Cea mai lungă graniță cu Ucraina, faptul că jucăm un rol important în acțiunea de deminare a Mării Negre, faptul că avem cel mai mare port, gazele din Marea Neagră și proximitatea bazei NATO Kogălniceanu reprezintă principalele argumente pe care România ar trebui să le pună pe masa Comisiei Europene, cu scopul de a obține găzduirea noului hub de securitate maritimă pe teritoriul său, a explicat recent vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
„Pe de-o parte, România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, iar un hub în această zonă ar fi cu siguranță un instrument foarte bun pentru securizarea flancului estic. De asemenea, experiența pe care o are România și expertiza în materie, faptul că jucăm un rol important în acțiunea de deminare desfășurată de UE împreună cu NATO, faptul că avem cel mai mare port, proximitatea bazei Kogălniceanu și resursele de gaze din Marea Neagră reprezintă argumente importante”, a detaliat Victor Negrescu.
Consolidarea cooperării în domeniile securității interne, migrației și protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene
Vizita s-a concentrat pe consolidarea cooperării în domeniile securității interne, migrației și protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene. Comisarul Brunner a fost interesat de situația de securitate la frontierele României cu Ucraina și Republica Moldova, de amenințările hibride dinspre Federația Rusă și de securitatea internă a Uniunii Europene.
Discuțiile au vizat combaterea migrației ilegale, consolidarea colaborării cu Frontex și Europol, utilizarea de tehnologii moderne pentru protecția frontierelor, precum și implementarea sistemului digital european de verificare a intrărilor și ieșirilor (Entry/Exit System) și evaluarea Schengen a României.
La întrevedere au mai participat vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, și secretarul de stat Dragoș Hotea.
Discuții la Cotroceni pe tema Schengen
Comisarul european a avut ulterior și o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, unde a discutat despre intrarea României și spațiul Schengen, dar și preocupările de securitate în contextul agresiunii ruse.
”I-am mulțumit comisarului Brunner pentru sprijinul și implicarea sa în procesul de aderare a României la spațiul Schengen.
În cadrul discuțiilor, am subliniat că prima evaluare a țării noastre realizată după intrarea în Schengen a confirmat că România acționează ca un membru deplin și responsabil, fără deficiențe majore care să necesite măsuri urgente”, a transmis președintele.
O altă temă importantă abordată a vizat apărarea granițelor Uniunii, pe fondul războiului din Ucraina.
”Apreciem recunoașterea regiunii Mării Negre ca zonă strategică, de care depinde siguranța întregii Europe și susținerea primită de la nivel european pentru întărirea capacității de reacție la agresiunea hibridă din partea Rusiei”, a mai precizat Administrația Prezidențială.
(Citește și: ”Victor Negrescu, despre găzduirea hubului de securitate maritimă la Marea Neagră: Argumentele României, obiectivele structurii și beneficiiile amplasării acestuia în România”)
***
Urmărește-ne pe Google News
