Unii dintre angajații Agenţiei pentru investiţii şi comerţ exterior (ARICE), instituţie ce are rolul de a promova firmele românești în străinătate, nu ştiu nici engleza și nici limba ţării în care sunt detaşați, a declarat ministrul de Externe, Oana Țoiu (foto).
”E complicat să poţi să-ţi faci meseria aşa”, a declarat Oana Ţoiu la Euronews România, precizând că, în momentul în care se va face evaluarea activităţii, cel mai probabil, acele persoane nu vor putea continua să lucreze în respectiva structura, pentru că nu se califică acestui tip de activitate.
Agenţia are 290 de angajaţi şi a avut, în 2024, 27 de milioane de euro în total cheltuieli, având următoarele atribuții:
Obiectivele Agenției:
- creșterea numărului de operatori economici care accesează programele de promovare a exportului;
- promovarea produselor și serviciilor românești de calitate și cu valoare adăugată ridicată;
- diversificarea pieţelor de export prin participarea la acțiunile de promovare internaționale;
- perfecționarea metodelor de identificare a oportunităţilor internaţionale;
- dezvoltarea activităţilor de diseminare şi consultanţă;
- atragerea investițiilor străini și stabilirea unor legături între oameni de afaceri români și antreprenori străini
Doar 37 de consilieri economici
La sfârșitul anului 2024, rețeaua externă a DCE dispunea de 37 de posturi ocupate din cele 76 de consilieri economici existente în cadrul ambasadelor și consulatelor României, întrucât în ultimii 3 ani nu au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din rețeaua externă a DCE/ARICE (ultimul concurs pentru misiune permanentă de 4 ani având loc în anul 2021, iar ultima procedură în regim temporar de 13 luni în anul 2022), conform instituției.
Distribuția posturilor existente în schemă:
- 27 sunt în Uniunea Europeană (18 ocupate)
- 15 în Europa Necomunitară și Asia Centrală (6 ocupate)
- 34 în America, Asia și Orientul Mijlociu (13 ocupate).
„Acest fapt a determinat dezechilibre pe palierul asigurării continuității activității BPCE-urilor pe piețele tradiționale, nevalorificării oportunităților existente pe aceste zone, inclusiv imposibilitatea organizării de acțiuni de promovare economică aflate în portofoliul ARICE”, se precizează în raportul de activitate al Agenției.
Activitatea Agenției
În raportul de activitate pe anul 2024, Agenția a menționat o serie de întâlniri ce au fost organizate de Ministerul de Externe, la care instituția a avut, probabil, doar reprezentanți.
Cel mai important segment al activității ARICE îl reprezintă târgurile și expozițiile.
Iată ce menționează raportul de activitate referitor la aceste activități:
Pentru PPE 2024 târgurile și expoziții internaționale și misiunile economice solicitate de mediul de afaceri a avea loc în țări UE ca Germania, Franța, Italia, Olanda, Grecia și non UE ca EAU, SUA, Elveția, Singapore, UK, Qatar, astfel:
- a fost realizată participarea firmelor românești la un număr de 55 de târguri și 4 misiuni economice, din care:
- 35 târguri (64%) și 2 misiuni economice (50%) s-au desfășurat în spațiul UE;
- 20 târguri (36%) și 2 misiuni economice (50%) s-au desfășurat în spațiul extra UE.
„La Programul de Promovare a Exportului (PPE) au participat aproximativ 780 companii românești, din domeniul mobilei, construcțiilor de mașini, subansamblelor auto, naval și aeronavelor, produselor alimentare, design-ului vestimentar și accesoriilor de modă, IT-ului și al jocurilor electronice, încălțămintei și al marochinăriei, ambalajelor, industriei de apărare”.
„România are o nevoie reală de această structură”, dar ea trebuie să fie performantă ministrul de Externe
România are nevoie reală de o astfel de structură, a explicat ministrul: ”Ţările au din ce în ce mai mult instrumente de promovare a propriilor antreprenori, de promovare a mediului lor de afaceri, de promovare a investiţiilor companiilor lor în alte ţări. Feedback-ul pe care l-am primit, felul în care au reacţionat antreprenorii şi mediul de afacerilor, asta a fost mixt”, a declarat Oana Ţoiu.
Ea a explicat că doar izolat au existat cazuri de succes în activitatea instituției: ”Instituţional, suntem mai mulţi cei care credem că ARICE, ca atare, mai ales proporţional cu bugetul pe care l-a avut disponibil, are nevoie de o reformă semnificativă. Şi este trecută şi în programul de guvernare asta şi avem votul Parlamentului pentru a merge mai departe în această direcţie de reformă”, a spus ministrul Ţoiu.
Potrivit acesteia, ”e foarte clar că nu funcţionează la nivelul la care ar trebui să funcţioneze”. ”Resursele care le-au fost alocate din punctul nostru de vedere nu sunt cu adevărat reflectate în rezultatele aduse (…) Spre noi au venit observaţii din partea unor antreprenori că au găsit în două, trei ţări angajaţi ARICE, a căror misiune era promovarea investiţiilor româneşti sau aducerea unor investiţii străine către România, care nu ştiau engleză. Şi nici limba statului respectiv. E complicat să poţi să-ţi faci meseria aşa. Mă îndoiesc că vor putea continua în momentul în care cu adevărat măsurăm rezultatele”, a mai spus ministrul.
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
„Ministrul Țoiu: Unii consilieri economici nu știu nici engleza și nici limba țării unde sunt detașați”
Da D-na ministru ! Jos palaria !
Au trebuit vreo douazeci si ceva de ani, ca sa vina cineva la „Externe”si sa spuna, in sfarsit, lucrurilor pe nume, asa cum se zice !
Desigur ca nu putem generaliza ! Avem si oameni profesionisti si extraordinar de bine pregatiti.
Spun asta, deoarece am lucrat in zona comerciala a unei companii private si datorita specificului activitatii profesionale, am calatorit mult, in tineretea mea (targuri, expozitii, intalniri de afaceri, etc.), toate pt Business Development – Dezvoltarea Afacerii si Marketing.
Am putut astfel gasi o multime de „Consilieri Economici” si atasati comerciali si militari, chiar si ambasadori – din pacate, care veneau sa ne intrebe pe noi cu ce firme vrem sa facem afaceri – in tara in care reprezentau Romania – si cum anume vrem, in loc sa vina in intampinarea noastra cu propuneri concrete de intalniri de afaceri, in conditiile in care noi anuntam vizita in tara respectiva si/sau participarea la o expozitie era pregatita in cadrul unui Pavilion National.
Veneau prin standuri doar ca sa „se capete” cu cate ceva si urmareau, prin niste intermediari dubiosi, sa-si faca propriile lor afaceri pe acolo, in loc sa sprijine firmele romanesti care cheltuiau bani grei ca sa fie acolo si sa se promoveze, pe piata locala.
Umblai sau telefonai zile in sir, ca sa poti vorbi cu vreun reprezentant al Statului, pe la anumite Consulate si Ambasade, din unele tari; Erau mai tot timpul lipsa (ca nu-i controla nimeni) si tu voiai sa-ti asiguri vizita si intalnirea cu vreo entitate din tara aceia.
Sunt multe de spus pe tema asta. Sper sa se faca curatenie !