China și-a stabilit obiectivul anual de creștere economică în intervalul de 4,5% până la 5%, cea mai mică cifră pentru avansul anual al PIB-ului de după 1991, relatează Bloomberg. Deși era o valoare așteptată, este prima retrogradare după ce guvernul îl mai redusese în 2023 la 5%.
Joi a fost prima zi a lucrărilor Congresului Național al Poporului, organul legislativ al Chinei, care aprobă în unanimitate programul cincinal al Partidului Comunist prezentat în plen de premierul Li Qiang.
Schimbarea semnalează dorința Beijingului de a slăbi ritmul, în timp ce caută factori de creștere mai sustenabili care să înlocuiască motoarele tradiționale precum investițiile imobiliare și în infrastructură, mare parte finanțate prin credite subvenționate. O țintă mai accesibilă reduce de asemenea presiunea pusă pe autorități de a acorda stimulente masive, în condițiile unui mediu de afaceri foarte volatil la nivel global.
Raportul privind starea nației în fața congresului anual va detalia de asemenea obiectivele privind ocuparea forței de muncă și inflația care vor determina mărimea facilităților fiscale pentru 2026.
Sesiunea legislativă din acest an începe în contextul în care incertitudinile externe amenință redresarea economică bazată pe exporturi a Chinei. Adâncirea conflictelor din Orientul Mijlociu riscă să perturbe rutele comerciale și să complice o întâlnire între liderul chinez Xi Jinping și președintele SUA Donald Trump, care este programată la finalul lunii martie.
Expansiunea exporturilor au reprezentat o treime din creșterea PIB de 5% a Chinei de anul trecut, cea mai mare pondere din 1997. Această dependență de exporturi evidențiază un dezechilibru structural, deoarece eforturile de a stimula cheltuielile de consum nu au reușit deocamdată să compenseze impactul prăbușirii pieței imobiliare.
China a anunțat, de asemenea, că deficitul bugetului consolidat va fi menținut la nivelul record de 4% din PIB. Aceasta semnalează dorința guvernului de a menține deschise robinetele fiscale pentru a stimula cererea, utilizând în același timp creditele bugetare pentru a stopa răcirea suplimentară a economiei.
China a menținut ținta de inflație pentru acest an la 2%, după ce a anul trecut s-au manifestat puternice presiuni deflaționiste. Obiectivul anunțat este considerat a fi plafonul. Prețurile de consum au stagnat în 2025, marcând cea mai slabă rată a inflației din 2009.
Beijingul și-a menținut obiectivul de a crea peste 12 milioane de noi locuri de muncă în 2026.
Schimbare istorică
Programul partidului prevede clar o schimbare istorică care – dacă va reuși – va remodela relațiile economice ale Chinei cu restul lumii. În zilele următoare, președintele Xi Jinping și oficialii săi vor dezvălui cel de-al 15-lea Plan Cincinal, inclusiv obiectivul de a stimula o „creștere semnificativă” a consumului până în 2030, un limbaj mai clar decât apelurile anterioare ale Partidului Comunist privind cheltuielile de consum.
Cu supracapacitățile de producție care reduc prețurile, o scădere a pieței imobiliare care erodează avuția populației și abordarea puternic protecționistă a președintelui american Donald Trump la nivel global, vechiul model de creștere chinezesc este mai contestat ca niciodată. Pentru a alimenta următoarea etapă a expansiunii, președintele Xi trebuie să-și convingă conaționalii obișnuiți să economisească să cheltuiască mai mult pentru asistență medicală, turism și alte servicii, pe măsură ce clasa de mijloc va ajunge la 800 de milioane de oameni.
Bloomberg Economics estimează că, până în 2030, consumul va crește până la 46% din PIB. „Un consum mai puternic nu numai că ar debloca următorul motor de creștere al Chinei, dar ar ajuta lumea să exploateze întregul potențial al pieței sale imense”, au scris economiștii Eric Zhu și Chang Shu într-o notă.
Un scenariu optimist ar putea înregistra o creștere și mai rapidă, în timp ce un scenariu pesimist ar face ca ponderea consumului să continue să stagneze.
Creștere a consumului de servicii
O redresare susținută a sentimentului consumatorilor și a cheltuielilor va necesita politici mai îndrăznețe și o execuție coerentă din partea guvernului, au scris economiștii de la BE. Acestea ar trebui să includă măsuri structurale, inclusiv subvenții pentru creșterea copiilor și îngrijirea persoanelor în vârstă, mai multe eforturi pentru creșterea ratei natalității și măsuri pentru a stimula cererea și a combate deflația.
„O economie chineză mai echilibrată, susținută de o cerere internă mai puternică, ar genera efecte de propagare de amploare la nivel global”, a declarat Robin Xing, economist-șef pentru China la Morgan Stanley. „Atât companiile chineze, cât și cele străine ar beneficia de profunzimea și amploarea pieței chineze, ceea ce ar ajuta la atenuarea provocărilor geopolitice actuale.”
Economiile puternice în domeniul serviciilor ar putea beneficia mai mult de această schimbare, a spus Xing. Pe măsură ce chinezii devin din ce în ce mai bogați, creșterea consumului gospodăriilor va fi cel mai probabil determinată de servicii precum educația și asistența medicală, mai degrabă decât de bunuri, a adăugat el.
Dezvoltarea tehnologiilor înalte
Guvernul de la Beijing se angajează în cursa tehnologică – domeniu pe care îl denumește „noi forțe productive de calitate” – în primele paragrafe ale raportului principal privind activitatea sa, prezentat de premierul Li Qiang. Această temă este acum mult mai proeminentă decât în raportul de anul trecut.
Dependența Chinei de tehnologia americană, precum cipurile și avioanele civile, a fost până acum o sursă majoră de frustrare pentru Beijing, pe măsură ce tensiunile comerciale dintre cele două țări au crescut. Războiul tehnologic dintre cele două țări a determinat ambele părți să impună controale la export pentru unele produse și resurse cheie – în special cipuri avansate în cazul Washingtonului și pământuri rare și minerale critice în cazul Beijingului.
Raportul privind activitatea guvernului și planul pe cinci ani au prezentat instrucțiuni de creștere a investițiilor în calculatoare cuantice, tehnologia 6G, inteligența artificială întrupată (tehnologia care stă la baza roboților umanoizi) și în domenii aflate în avangarda științei, precum interfețele creier-mașină.
Planul cincinal promite, de asemenea, obținerea unor „progrese esențiale în tehnologiile de fuziune nucleară”, dezvoltarea unei rachete reutilizabile pentru încărcături grele, construirea unei rețele integrate de comunicații cuantice spațiu-Pământ, dezvoltarea unor computere cuantice scalabile și demonstrarea fezabilității construirii unei stații de cercetare pe Lună.
Robotica și agenți AI
Reuters notează că accentul pus pe tehnologie reflectă nevoia Chinei de a face față îmbătrânirii rapide a forței sale de muncă și crizei demografice iminente, luptei acerbe cu Statele Unite pentru supremația în tehnologiile fundamentale, precum și progreselor spectaculoase realizate de dezvoltatorii chinezi de modele de inteligență artificială, precum DeepSeek.
Printre măsurile specifice din plan se numără testarea utilizării roboților pentru a îndeplini sarcini în sectoare care suferă de deficit de forță de muncă și implementarea unor „agenți” AI capabili să execute sarcini cu un nivel minim de îndrumare umană.
Așa-zișii „agenți” AI sunt sisteme de inteligență artificială proiectate să desfășoare cât mai autonom o serie largă de sarcini cap-coadă, cu input minim.
„Obiectivul Beijingului este să utilizeze inteligența artificială și robotica pentru a crește productivitatea și performanța într-o gamă largă de sectoare, de la producție și logistică până la educație și sănătate”, a declarat Kyle Chan, cercetător specializat în tehnologie chineză la centrul de reflecție Brookings Institution.
Cititi si: Trump, în China la final de martie: armistițiul comercial și deficitul SUA–China, pe agenda întâlnirii cu Xi
***
Urmărește-ne pe Google News
