Rusia, care deține prima poziție pe piața mondială a uraniului îmbogățit, este și principalul furnizor la nivel global de combustibil nuclear necesar funcționării reactoarelor. Din această cauză multor țări le va fi dificil să își reducă dependența față de Moscova pentru funcționarea reactoarelor nucleare. Rusia furnizează 40% din uraniul îmbogățit la nivel mondial, urmată de China (17%), Franța (12%), SUA (11%), Olanda (8%), Regatul Unit (7%) și Germania (6%). Reducerea dependenței față de Rusia este foarte dificilă deoarece nu există surse alternative pentru aprovizionarea cu combustibil nuclear, așa cum se întâmplă în cazul gazelor naturale și petrolului.
În iunie, Comisia Europeană a spus că nu intenționează să restricționeze importurile de uraniu îmbogățit din Rusia, atunci când a propus sistarea importurilor de gaze rusești până la finele anului 2027. Comisarul UE pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat referitor la restricțiile pentru importurile de uraniu din Rusia că „vor veni și acestea, dar în prima etapă, ne vom concentra pe gaze”. El a adăgat: : „Chestiunea despre energia nucleară este, desigur, complicată, deoarece trebuie să fim foarte siguri că nu punem țările într-o situație în care pierd securitatea aprovizionării. Așadar, lucrăm cât de repede putem pentru a include și acest aspect în propunere.”
În 2023, Rusia a continuat să furnizeze 38% din uraniul îmbogățit utilizat în UE și 23% din cantitatea brută de uraniu, potrivit think-tank-ului Bruegel. UE a plătit aproximativ 1,18 miliarde de dolari pentru combustibil nuclear rusesc în 2024, conform estimărilor CE. În același timp, cinci țări ale UE – Bulgaria, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria și Slovacia – posedă reactoare construite de Rusia, care au fost proiectate pentru a funcționa cu combustibil rusesc. Toate aceste state, cu excepția Ungariei, au semnat acorduri pentru surse alternative de aprovizionare, dar este de așteaptat ca tranziția de la uraniul rusesc să dureze câțiva ani.
Cererea globală de uraniu îmbogățit va crește semnificativ în următoarele decenii, pe măsură ce investițiile în noi centrale nucleare cresc consultant.
Un raport publicat de Asociația Nucleară Mondială (WNA) în septembrie precizează că se așteaptă ca cererea globală de uraniu să crească cu aproape o treime, ajungând la aproximativ 86.000 de tone până în 2030, și să ajungă la 150.000 de tone în 2040. Cu toate acestea, pentru a satisface această cerere, reducând în același timp dependența de uraniul rusesc, mai multe țări trebuie să investească în accelerarea eliberării de permise, inovații miniere și să pună în lucru noi explorări de uraniu.
Raportul a arătat că producția de uraniu din minele existente se așteaptă să se înjumătățească între 2030 și 2040, ceea ce va duce la un deficit semnificativ de aprovizionare. Pe măsură ce multe țări din întreaga lume încep să investească în noi reactoare nucleare, precum și în proiecte alternative, cum ar fi reactoarele modulare mici (SMR), pur și simplu nu va exista suficient combustibil pentru a alimenta aceste operațiuni dacă nu se depun eforturi mai mari pentru a finanța extracția și procesarea uraniului.
Kazahstan este în prezent liderul mondial în producția de uraniu, contribuind cu 40% din aprovizionarea globală. Între timp, Rusia continuă să domine capacitatea de îmbogățire a uraniului la nivel mondial. Piața mondială de uraniu înregistrează o creștere anuală între unu și două procente, conform estimărilor. Boris Schucht, CEO-ul firmei de îmbogățire a uraniului Urenco, a declarat: „Este o piață mică, în creștere. Este o piață limitată, [care] nu este foarte mare, și este foarte scump să dezvolți tehnologii pe această piață. Deci, acest lucru face ca piața să fie destul de complexă.”
Cititi si: Vladimir Putin amenință cu restricționarea exporturilor de uraniu, titan și nichel
***
Urmărește-ne pe Google News
